Colectivul de Istorie al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a fost reprezentat la acest Congres de către conf. univ. dr. Adrian Magina și asist. univ. dr. Sandra Hirsch.

Adrian Magina a participat în cadrul panelului Izvoare românești în arhive străine (sec. XV-XVIII), organizat de prof. univ. dr. Petronel Zahariuc (Universitatea Al. I. Cuza /Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iași), prezentând lucrarea cu titlul Arhivele austriece ca sursă pentru istoria românilor în secolele XVI-XVII. Bazată pe stagiul de cercetare la Viena din toamna anului 2024, mobilitate posibilă datorită suportului financiar oferit de UVT prin intermediul unui grant Develop, comunicarea a subliniat importanța documentelor relative la istoria spațiului românesc aflate în Arhivele de Stat ale Austriei din Viena. Demersul completează imaginea surselor relevante pentru istoria medievală și modernă timpurie a românilor, care se regăsesc în țări precum Ungaria, Serbia, Germania și Rusia. De asemenea, Adrian Magina a fost moderator al panelului intitulat Nobilimea românească din Maramureș și Banatul montan. Noi perspective asupra elitei medievale românești din Ungaria și Transilvania, organizat de către conf. univ. dr. Marius Diaconescu de la Universitatea București.

Sandra Hirsch a susținut o prezentare în panelul dedicat istoriei minorităților din România, anume Germanii din România în secolele XIX–XX, între identitate etnică și integrare națională, propus și organizat de prof. univ. dr. Rudolf Gräf și CȘ III dr. Ioana Florea (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu). Lucrarea sa, Privilegiați versus tolerați. Relația dintre germani și evrei în Timișoara secolului XVIII,a analizat relațiile dinamice dintre comunitatea germană și cea evreiască, oferind o perspectivă asupra modului în care diferite grupuri își negociau locul și avantajele în societatea urbană timișoreană. Studiile de caz bazate pe documente inedite, păstrate la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Timiș, contribuie la o mai bună înțelegere a unor evoluții istorice care au precedat transformările identitare și sociale din secolele XIX–XX, în orașele de azi ale României.

Participarea celor doi colegi istorici la acest eveniment a fost realizată cu sprijinul financiar al Grantului DEVELOP, oferit de Universitatea de Vest pentru promovarea cercetării științifice.

În cadrul manifestării, conf. univ.dr. Gabriela Radu a susținut comunicarea „Cât de medievală trebuie să fie traducerea unui text medieval? Distanță istorică și actualizare în traducerea românească a Liber manualis”, dedicată problematicii traducerii în limba română contemporană a operei medievale a Dhuodei.

Simpozionul a reunit cercetători din mai multe centre universitare din România și din Italia, în jurul unor teme privind ediția, traducerea, interpretarea și receptarea textelor clasice greco-latine în cultura română. Comunicările au abordat autori și corpusuri diverse, de la Homer, Platon, Aristofan și Cicero până la textele latine târzii și medievale, oferind un cadru de dialog asupra istoriei traducerilor, a practicilor editoriale și a problemelor de interpretare a textelor vechi.

La o sută de ani de la moartea lui Victor Babeș, întâlnirea a oferit prilejul unei evocări care nu s-a limitat la dimensiunea comemorativă. Reperul istoric a fost pus în relație cu teme ale medicinei și cercetării contemporane, într-un cadru în care istoria și filosofia științei au putut dialoga firesc cu microbiologia, medicina clinică și medicina veterinară. Tocmai această deschidere interdisciplinară a permis ca moștenirea unei personalități științifice de anvergura lui Victor Babeș să fie privită nu doar retrospectiv, ci și din perspectiva problemelor pe care știința continuă să le formuleze în prezent.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. Andrei Motoc, prorector responsabil cu studiile postuniversitare și rezidențiat al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Reunirea, la UVT, a unor cercetători și cadre universitare provenind din domenii diferite a dat evenimentului caracterul unei conversații academice în care perspectivele istorice și filosofice s-au întâlnit cu experiența cercetării și practicii medicale actuale.

Prima comunicare, „Victor Babeș, între istoria medicinei și laboratorul modern”, a fost susținută de șef lucr. dr. Iulia Bagiu, de la Catedra de Microbiologie a UMF „Victor Babeș” din Timișoara, medic specialist în microbiologie medicală și medic de laborator la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara. Prin tema aleasă, intervenția a plasat figura lui Victor Babeș la întâlnirea dintre istoria medicinei și universul cercetării de laborator contemporane.

Conf. dr. Carmen Pantiș, de la Universitatea din Oradea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, președinte al Colegiului Medicilor Bihor, coordonator regional de transplant și șef al Secției ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, a prezentat comunicarea „Ce organe se pierd, din punctul de vedere al transplantului, pe motive microbiologice”. Tema a adus în cadrul conferinței o problematică medicală actuală, situată la intersecția dintre microbiologie, practica transplantului și decizii cu o evidentă miză umană.

Cea de-a treia comunicare, „Vulpile roșcate ca santinele ale presiunii antropice: rezistența la antimicrobiene”, a fost susținută de asist. dr. Alex Moza, de la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. Prezența acestei teme a lărgit perspectiva întâlnirii către relația dintre sănătate, mediu și impactul activității umane, ilustrând diversitatea direcțiilor în care cercetarea microbiologică își găsește astăzi relevanța.

Cele trei comunicări au configurat, din unghiuri diferite, o întâlnire între memorie științifică și cercetare actuală. Pentru istoria și filosofia științei, un asemenea dialog este important tocmai pentru că permite înțelegerea științei ca activitate vie: construită în timp, dependentă de contexte și instituții, dar permanent confruntată cu probleme noi și cu responsabilități care depășesc granițele unei singure discipline.

Desfășurată sub egida și prin eforturile reunite ale cinci instituții academice prestigioase, conferința a oferit astfel un spațiu comun unor perspective academice complementare. Centenarul dispariției lui Victor Babeș a devenit nu numai un moment de recuperare a unei moșteniri științifice, ci și o ocazie de dialog între instituții și domenii care, fiecare din propriul unghi, continuă să interogheze relația dintre cunoaștere, cercetare și problemele concrete ale lumii contemporane.

Conferința a reunit reprezentanți ai universităților din întreaga lume dedicate integrării sustenabilității în învățământul superior. În cadrul sesiunilor de lucru, UVT a prezentat rezultatele obținute în tranziția către un campus verde, mecanismele instituționale aplicate și bunele practici prin care principiile ecologice sunt integrate transversal în viața academică și administrativă.

Contribuții academice: Conceptul de Living Lab și transferul tehnologic verde

Prezența UVT s-a remarcat atât în cadrul panelului dedicat prezentărilor de postere, cât și prin contribuția științifică materializată în lucrarea:

„The Living Lab as Institutional Operating System: Integrating Three University Missions with Sustainability Embedded in the Research, Innovation, and Technology Transfer Portfolio at the West University of Timișoara”.

Lucrarea ilustrează modelul universității ca laborator viu (Living Lab), în care cele trei misiuni fundamentale  educația, cercetarea de excelență și implicarea în comunitate  se împletesc organic cu portofoliul de cercetare, inovare și transfer tehnologic coordonat prin Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic. Prin această abordare, universitatea nu este doar un spațiu teoretic de învățare, ci un ecosistem deschis de inovare, unde soluțiile sustenabile sunt testate, validate și transferate către societate.

Sustenabilitatea la UVT: O prioritate strategică și acțiuni concrete în campus

Pentru Universitatea de Vest din Timișoara, sustenabilitatea depășește sfera unui deziderat ecologic, devenind un principiu integrat de funcționare și un pilon strategic[cite: 1]. Universitatea dezvoltă continuu mecanisme și inițiative menite să minimizeze impactul asupra mediului și să dezvolte o cultură a responsabilității în rândul întregii comunități academice:

• Evenimente și campanii de conștientizare: Derularea unor proiecte ample, precum programul instituțional „Luna Verde”, menit să promoveze bune practici de mediu în rândul comunității universitare;
• Mobilitate urbană durabilă: Susținerea tranziției către transport curat prin programele de mobilitate velo gestionate de CITT, prin intermediul cărora studenții beneficiază de biciclete puse la dispoziție în regim de comodat;
• Economie circulară și consum responsabil: Reducerea deșeurilor prin instalarea dozatoarelor de apă în campu, amenajarea facilităților de colectare și reciclare prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în proximitatea Facultății de Fizică, precum și derularea campaniilor pentru utilizarea recipientelor reutilizabile la cantină și la automatele de cafea;
• Digitalizare și eficientizare administrativă: Modernizarea fluxurilor interne prin digitalizarea proceselor administrative, reducând drastic consumul de hârtie și resurse;
• Conservarea biodiversității și spații verzi: Dezvoltarea Grădinii Urbane UVT[cite: 1] și implicarea directă a studenților în acțiuni de plantare de arbori dedicate extinderii Pădurii UVT.

Decizii fundamentate pe date: Calculul amprentei de carbon alături de EcoExpert Green

La UVT, strategiile durabile și deciziile administrative se bazează pe rigoare științifică și pe date concrete. În acest sens, printr-o colaborare strânsă cu echipa EcoExpert Green, universitatea a realizat un calcul amănunțit al amprentei sale de carbon, stabilind un reper esențial pentru reducerea emisiilor și optimizarea consumului de resurse pe termen mediu și lung.

Raportul complet al acestei evaluări poate fi consultat AICI.

Adresăm mulțumiri călduroase colegilor de la EcoExpert Green pentru această analiză temeinică. Ne bucură și ne onorează să vedem cum membri ai comunității UVT Alumni devin pionieri ai acestor demersuri fundamentale la nivelul instituțiilor de învățământ superior din România, demonstrând că valorile transmise în universitate generează impact pozitiv real în societate.

Conexiuni internaționale și perspective de viitor

Dialogul purtat la Umwelt-Campus Birkenfeld cu reprezentanții universităților internaționale a confirmat că marile transformări ecologice se construiesc prin parteneriat. Schimbul de idei și conexiunile valoroase stabilite în timpul conferinței vor pune bazele unor noi colaborări internaționale și inițiative concrete de sustenabilitate aplicate la nivelul UVT și al comunității locale.

Sustenabilitatea nu reprezintă o destinație statică, ci un proces continuu de învățare, inovare și colaborare un parcurs pe care Universitatea de Vest din Timișoara continuă să meargă ferm, cu viziune și responsabilitate.

În cadrul panelului dedicat Timișoarei, rectorul UVT a abordat transformările care vor influența dezvoltarea orașului în următorii ani: inteligența artificială, tranziția verde, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, schimbările demografice și finanțarea inovării. Discuțiile au adus în prim-plan rolul colaborării dintre universități, companii și administrația publică în construirea unei economii locale capabile să răspundă acestor schimbări. Un mesaj central al intervenției a vizat rolul universității în transformarea orașului. Dincolo de formarea absolvenților, universitatea oferă un cadru pentru inovare, generează idei și contribuie la dezvoltarea unor soluții pentru comunitate. Pentru Timișoara, consolidarea legăturilor dintre mediul academic și cel economic reprezintă o oportunitate de a transforma cercetarea, competențele și tehnologia în beneficii concrete pentru întreaga regiune.

Prin profilul său interdisciplinar, UVT poate conecta perspective din economie, informatică și știința datelor cu expertiza din științe sociale, drept, psihologie, arte și științele mediului. Această diversitate este esențială pentru abordarea unor provocări complexe, ale căror soluții presupun atât progres tehnologic, cât și înțelegerea nevoilor sociale și a impactului asupra mediului.

Participarea Manuelei Manzatu din partea Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic al universității completează implicarea UVT în acest dialog și subliniază relevanța conectării cercetării universitare cu nevoile mediului economic. Perspectiva Timișoarei anului 2035 aduce astfel în atenție o miză comună: dezvoltarea unui oraș în care talentul, cercetarea și investițiile creează condițiile pentru generarea, testarea și extinderea ideilor cu valoare.

Prin implicarea în inițiative precum Cities Journey, UVT își consolidează rolul de partener activ în dezvoltarea orașului și a regiunii, contribuind la apropierea dintre educație, cercetare, antreprenoriat și comunitate.

Cu o prezență constantă la conferințele EAIE de peste un deceniu, UVT a contribuit și în 2026 la dialogul european privind internaționalizarea educației și cooperarea instituțională în domeniul universitar, fiind reprezentată de o echipă de experți în relații internaționale. Participarea universității noastre s-a remarcat prin contribuții multiple în programul conferinței și al expoziției. Astfel, UVT a valorificat  în cadrul conferinței experiența acumulată în activități concrete din aria internaționalizării învățământului superior, organizate în colaborare cu parteneri strategici de la nivel european. Sesiunile propuse de Universitatea de Vest din Timișoara au avut loc în perioada 9-10 septembrie: „The Union of Skills: Maximising Erasmus+ traineeship mobility to enhance employability”, „Visiting@WUT: How to boost international teaching and research at home by recruiting global talent”, „Are BIPs delivering revolutionary impact?”, „The unbearable lightness of European University Alliances: finding the rhythm of lasting impact”. Astfel, Universitatea noastră a avut un aport consistent la dezbaterile curente privind subiecte precum: rolul mobilităților Erasmus+ de practică în dezvoltarea competențelor studenților și a angajabilității acestora pe o piață a muncii globală, internaționalizarea „acasă” prin atragerea de cadre didactice și cercetători din întreaga lume, impactul programelor intensive mixte Erasmus+ asupra mobilității internaționale a studenților și internaționalizării curriculei într-un context de flexibilizare crescută a parcursului academic sau sustenabilitatea și efectele pe termen lung ale alianțelor de universități europene.

Totodată, în contextul oferit de expoziția anuală, Universitatea de Vest din Timișoara a fost prezentă la pavilionul Study in Romania, alături de alte 34 de universități din România, dar și de universități din Republica Moldova. Echipa care a reprezentat UVT la eveniment a folosit această oportunitate pentru a dezvolta și consolida colaborările cu partenerii instituționali ce au fost de asemenea prezenți la eveniment sau au inițiat cooperări noi, în vederea extinderii portofoliului de parteneri instituționali la nivel global. În același timp, Universitatea de Vest din Timișoara a fost prezentă la pavilionul alianței universitare europene UNITA, unde a contribuit la activități de promovare a rezultatelor și modelelor de cooperare internațională propuse de cele 12 universități europene din alianță.

Odată cu această ediție, prezența UVT la conferința și expoziția EAIE este dublată de o recunoaștere importantă a expertizei instituționale în internaționalizarea învățământului superior și confirmă poziția Universității de Vest din Timișoara printre instituțiile europene care nu doar urmăresc evoluțiile din învățământul superior internațional, ci contribuie activ la conturarea lor. Astfel, două membre ale echipei Direcției de Relații Internaționale a universității au fost selectate pentru mandatele 2026-2029 ale două dintre cele nouă comitete tematice EAIE: „Leadership, Strategy and Policy” și „Student and Staff Mobility”. Selecția a avut loc în urma unui proces competitiv, în cadrul căruia candidaturile au fost evaluate în regim de anonimat de o comisie independentă, pe baza unor criterii clare și riguroase de expertiză. Andra Stan-Dragotesc și Oana Ivan-Horobeț sunt singurele reprezentante ale unor universități din România numite în noile comitete tematice EAIE, iar ambele provin de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat în acest context: „Participarea Universității de Vest din Timișoara la ediția din acest an a Conferinței și Expoziției EAIE confirmă maturitatea și vizibilitatea internațională pe care universitatea noastră le-a construit constant în ultimul deceniu. Contribuțiile în cadrul sesiunilor conferinței, alături de numirea a două reprezentante ale UVT în comitetele tematice EAIE, pentru mandatul 2026-2029, reprezintă recunoașterea unei expertize instituționale solide în domeniul internaționalizării învățământului superior. Astfel, UVT aduce perspectiva universității noastre și a României în spațiile în care sunt conturate direcțiile viitoare ale educației internaționale. Vom continua să investim în parteneriate strategice și în oportunități internaționale relevante pentru studenți, cadre didactice și cercetători, convinși că viitorul învățământului superior european se construiește prin acțiune și responsabilitate comună.”

Programul a cuprins peste 60 de comunicări științifice, organizate în două secțiuni paralele, care au abordat conceptul de frontieră din perspective diverse: geocritică, comparatism, studii de memorie, literaturi ale exilului, spații periferice, migrație, identitate, digital humanities și relațiile dintre literatură și alte medii culturale.

Congresul a fost deschis de conferința plenară și proiecția documentarului „Atlasul locurilor uitate. Istoria unei aventuri”, susținute de Adriana Babeți și Alexandru Condrache, care au propus o reflecție asupra proiectelor derulate de Fundația A Treia Europă, dar și asupra inițiativelor mai recente (proiecte culturale, rezidențe literare) dedicate cartografierii memoriei și a spațiilor culturale.

Cele două secțiuni paralele au ilustrat diversitatea direcțiilor actuale din studiile literare. Comunicările au discutat teme precum contra-hărțile și reprezentările spațiului literar, geografiile globale ale romanului după modelul lui Franco Moretti, literaturile de frontieră, spațiile memoriei, identitățile transnaționale, literatura exilului, geografiile violenței și ale traumei, precum și noile raporturi dintre literatură și mediile digitale, inclusiv jocurile video și cartografiile digitale.

Un moment aparte al congresului l-a constituit lansarea volumului Mircea Martin. Elogiu nuanței, coordonat de Iulian Boldea și apărut la Editura Spandugino în 2026. Despre contribuția criticului Mircea Martin la studiile literare românești au vorbit Adriana Babeți și Călin-Andrei Mihăilescu, într-o discuție moderată de Dumitru Tucan. Evenimentul a oferit prilejul unei reflecții asupra moștenirii intelectuale a unuia dintre cei mai importanți teoreticieni și critici literari români contemporani.

În cadrul congresului au fost decernate și premiile Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR) pentru volumele publicate în anul 2025. Premiul pentru literatură comparată i-a revenit Alexandrei Ciocârlie pentru volumul Pe urmele lui Ulise (Editura Cartea Românească), iar Premiul pentru perspective comparatiste asupra literaturii române a fost acordat lui Marcel Tolcea pentru Ultimul avangardist. Misterele lui Ionathan X. Uranus, „serafim și boxeur” (Polirom). Premiul pentru debut a fost obținut de Alex Ciorogar pentru volumul Ascensiunea autorului în epoca globalizării digitale (Presa Universitară Clujeană). Două premii speciale pentru coordonarea unui volum au fost acordate Ligiei Tudurachi, pentru Pentru un stil microfonic interbelic. Conferințe, lecturi, teatru radiofonic, anchete (Editura Universității de Vest din Timișoara), respectiv Andreei Mironescu și lui Mihai Iovănel, pentru Platforme ale memoriei. Romanul în postcomunismul românesc (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Juriul din acest an a fost alcătuit din Corin Braga, Adrian Lăcătuș, Carmen Mușat, Oana Soare, Vasile Spiridon și Dumitru Tucan.

Prin amploarea participării și diversitatea temelor abordate, congresul a confirmat interesul tot mai mare pentru cercetările interdisciplinare care privesc literatura în relație cu spațiul, memoria, mobilitatea și noile tehnologii. Revenirea evenimentului la Timișoara după un deceniu reconfirmă rolul Universității de Vest și al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie ca unul dintre principalele centre de cercetare și dialog academic din domeniul studiilor literare comparate.

Conferința a fost organizată de Stefan Lorenz Sorgner (John Cabot University, Roma), Evi Sampanikou (University of the Aegean), Sangkyu Shin (Ewha Womans University), Jan Stasieńko (AGH University of Science and Technology din Cracovia), Andrei Nuțaș și Florin Lobonț (UVT). Dr. Andrei Nuțaș, cercetător afiliat UVT și membru fondator al Quantum Civilization, a condus Comitetul local de organizare. La desfășurarea evenimentului au contribuit și membri și studenți ai colectivului de Filosofie al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie, sub coordonarea prof. univ. dr. Florin Lobonț.

Evenimentul a pornit de la o premisă devenită centrală în dezbaterea contemporană: inteligența artificială nu este doar un instrument nou, ci o forță civilizațională. Ea accelerează cercetarea, automatizează activități cognitive, produce forme noi de text, imagine și cunoaștere, dar concentrează și puterea și destabilizează certitudini sociale. Educația s-a aflat, de aceea, în centrul dezbaterilor: cum formăm cetățeni capabili să gândească critic într-un spațiu modelat de algoritmi și să distingă între informație, manipulare și cunoaștere?

Una dintre temele majore ale dezbaterilor a fost sustenabilitatea, înțeleasă dincolo de schimbările climatice. Au fost discutate costurile energetice ale infrastructurilor digitale, rolul AI în modelarea climatică și monitorizarea biodiversității, dar și inegalitățile pe care tehnologiile biomedicale le pot adânci. Cum poate fi protejată democrația atunci când accesul la noile tehnologii este inegal? Și cum evaluăm o inteligență artificială care poate fi folosită atât pentru intensificarea exploatării animalelor, cât și pentru descifrarea formelor lor de comunicare?

Prof. univ. dr. Florin Lobonț a deschis conferința și a moderat masa rotundă inaugurală despre euro-transumanism. Programul a reunit aproximativ cincizeci de participanți din peste treizeci de instituții, reprezentând patru continente, și a inclus paisprezece paneluri despre educație, AI generativă, longevitate, supraveghere, război automatizat, sustenabilitate multispecii și relația dintre artă și tehnologie.

O figură centrală a seriei Beyond Humanism, inițiată în 2009, este prof. univ. dr. Stefan Lorenz Sorgner, colaborator vechi al UVT. Traducerea în limba română a volumului său We Have Always Been Cyborgs, publicat de Bristol University Press în 2022, se află în pregătire la Editura Universității de Vest și va aduce mai aproape de publicul român reflecția sa asupra tehnologiei, corpului și identității.

Programul public, desfășurat între 27 iunie și 6 iulie, a început cu școala de vară „The End of Medicine as We Know It”, organizată de Quantum Civilization și BioCoderDojo și găzduită de UVT. Elevi cu vârste de peste 15 ani din licee timișorene au dezbătut, timp de cinci zile, teme din sferele longevității, filosofiei transumanismului și inovației chirurgicale. Echipa de formatori i-a inclus pe Aubrey de Grey, Michele Diana, Stefan Lorenz Sorgner, Alex Pleșa, Alexandru-Ioan Voda, Oana Gavriliuc, Ramona Băluțescu și Emilia Szüszmann. Elevii au discutat direct cu invitații și și-au construit propriile proiecte, pe care le-au susținut în seara finală. Programul a fost finanțat integral de Quantum Civilization (coorganizator al întregului eveniment).

În 30 iunie, Stefan Lorenz Sorgner și Michele Diana au dialogat, timp de trei ore, cu profesioniști din tehnologie, într-o sesiune publică moderată de Andrei Nuțaș, despre transformarea chirurgiei prin AI și despre limita dintre tratament și îmbunătățirea capacităților umane. Programul a inclus și expoziția „The Quest”, coorganizată de Quantum Civilization, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și Galeria 5, cu lucrări de Ioannis Stathoyiannis, curatoriate de Evi Sampanikou.

Prin găzduirea acestei ediții, UVT și-a reafirmat vocația de spațiu al dialogului critic și al cooperării internaționale. Dincolo de fascinația noilor tehnologii, conferința a readus în centru o întrebare profund umană: ce fel de lume construim atunci când instrumentele create de noi încep să ne transforme modul de a gândi, de a învăța și de a trăi împreună?

Principalul scop al manifestării științifice are în vedere prezentarea rezultatelor cercetătorilor din domeniul arheologiei, antropologiei și în general al științelor sociale. Sunt binevenite întotdeauna prezentări din domenii inter- și pluridisciplinare. Iar lucrările sunt publicate anual, într-un volum. Tema acestei ediții a fost: ”Clay, Objects and People in Prehistoric and Ancient Archaeology in the Tisza-Dnister area”.

La manifestare au participat oameni de știință din Republica Moldova, România și Germania. Prezența cadrelor didactice din cadrul Universității de Vest din Timișoara a devenit o constantă, astfel că în program s-au regăsit comunicări semnate de conf. univ. dr. Dorel Micle și cercetător dr. Iosif Vasile Ferencz, cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie. Lucrările au prezentat materiale arheologice descoperite pe șantierele organizate de Universitatea de Vest.

Cercetătorii care participă la lucrări pot să se informeze „la sursă” cu privire la rezultatele cercetărilor din acel an. Cu același prilej interacționează cu studenții care desfășoară activitatea de practică arheologică. În acest fel, experiența științifică se îmbină fericit cu cea didactică și are ca efect imediat creșterea competențelor profesionale ale cadrelor didactice.  

O astfel de inițiativă publică este adusă în comunitate prin noul proiect propus de UVT tuturor jucătorilor, suporterilor și admiratorilor sportului minții, sahul, prin proiectul „Liderii șahului @UVT”.

Vă invităm să participați la următorul eveniment din seria dedicată întâlnirilor cu personalități naționale și internaționale din lumea șahului, în care este invitat maestrul internațional Viswanathan Anand, care va participa la întâlnirea cu publicul timișorean luni, 3 august 2026, începând de la ora 11, în Aula Magna „Ioan Curea” – UVT (V.Pârvan 4).

De cinci ori campion mondial la șah, vicepreședinte al Federației Internaționale de Șah și Ambasador „Super Foundation”, Viswanathan Anand se va afla de Ziua Timișoarei, 3 august, la Universitatea de Vest din Timișoara, pentru o întâlnire specială cu publicul timișorean, cu jucători de șah de toate vârstele, dar și cu suporterii acestei ramuri sportive. Viswanathan „Vishy” Anand este mare maestru de șah al Indiei, de cinci ori campion mondial la șah, de două ori campion mondial la șah rapid și campion al Cupei Mondiale de Șah Blitz. A devenit primul mare maestru din India în 1988 și are al optulea cel mai înalt rating FIDE din toate timpurile. În august 2022, a fost ales vicepreședinte al FIDE, jucând un rol semnificativ în popularizarea șahului în India.

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Conferința maestrului șahist Viswanathan „Vishy” Anand are loc odată cu deschiderea unui parteneriat activ, stabilit de UVT împreună cu Federația Română de Șah și cu Agenția Națională pentru Sport, în scopul de a promova profesionalizarea predării șahului educațional, considerând că practica predării șahului educațional merită să-și găsească locul între disciplinele de ramură din portofoliul academic de la UVT. Astfel, UVT este prima universitate din țară care dezvoltă această disciplină, integrând oficial șahul în trunchiul de formare al studenților. Suntem onorați să organizăm conferința specială a vicepreședintelui Federației Internaționale de Șah, o personalitate internațională de primă vizibilitate și un model pentru toate generațiile de șahiști. Vă așteptăm la UVT, de Ziua Timișoarei.”

Programul „Liderii șahului @UVT” este o nouă inițiativă prin care UVT aduce în fața comunității personalități de talie mondială, pentru a inspira noile generații.

Vă așteptăm să descoperiți perspectiva unui campion asupra performanței, disciplinei, strategiei și evoluției șahului modern!