Evenimentul a avut loc în contextul comemorării a 15 ani de la beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, cunoscut și pentru susținerea sa față de donarea de organe ca expresie a solidarității și a grijii față de viața umană.

În cadrul conferinței, dr. Ramona Băluțescu a prezentat rezultatele proiectului de cercetare al UVT coordonat de prof. dr. Florin Lobonț, proiect consacrat unor teme de bioetică și etică medicală legate de donarea de organe și transplant. Conf. dr. Carmen Pantiș, vicepreședintă a Colegiului Medicilor din România, cadru didactic la Universitatea din Oradea, șefă a Secției ATI de la Spitalul Județean Oradea, coordonator regional de transplant și președintă a Colegiului Medicilor Bihor, a completat perspectiva medicală și instituțională asupra temei.

Colectivul de cercetare al UVT a studiat, pe parcursul a mai bine de doi ani, provocările cu care se confruntă preoții atunci când sunt solicitați să consilieze familii aflate în situația dificilă de a decide asupra donării organelor unei persoane apropiate, aflate în moarte cerebrală. În cadrul întâlnirilor desfășurate în vestul țării cu reprezentanți ai mai multor culte, echipa de cercetare a colectat întrebări, nelămuriri și preocupări recurente legate de moartea cerebrală, transplant și consilierea familiilor.

Pe baza acestor discuții, au fost formulate clarificări medicale, filosofice și teologice, precum și materiale de lucru sub forma unui mic ghid destinat clericilor. Acest ghid își propune să sprijine fundamentarea argumentelor oferite familiilor care solicită îndrumare într-un moment de mare tensiune emoțională și morală.

La eveniment au participat Preasfințitul Virgil Bercea, episcop greco-catolic, și Preasfințitul Böcskei László, episcop romano-catolic de Oradea și gazda întâlnirii, alături de preoți și călugărițe din mai multe denominații, persoane implicate în pastorația din spitale, reprezentanți ai Caritas și ai Caritas Eparhial, cadre medicale și pacienți care au beneficiat de intervenții de transplant. Printre mărturiile prezentate s-a aflat și cea a unui preot ortodox care a vorbit emoționant despre șansa la viață primită prin înțelegerea familiei unei tinere aflate în moarte cerebrală.

Un element de noutate important pentru România l-a constituit lansarea, în cadrul acestei întâlniri, a primului hotline destinat preoților care doresc informații suplimentare pentru a putea consilia familiile în legătură cu procesul donării de organe.

Conf. univ. dr. Carmen Pantiș, care a sprijinit cercetarea derulată de echipa UVT, a subliniat impactul social al acestui demers academic. Ea a evidențiat atât contribuția proiectului la explicarea noțiunilor specifice transplantologiei, cât și rolul său în construirea unor noi punți de comunicare între cler și personalul medical. În acest sens, proiectul arată cum cercetarea universitară poate depăși spațiul strict academic, contribuind la schimbarea mentalităților și, în mod concret, la salvarea de vieți omenești.

În încheierea evenimentului, Preasfințitul Böcskei László a subliniat importanța dialogului dintre teologie și medicină: „Am avut aici mărturii sincere, în care am stat foarte aproape unii de alții. Ne bucură că există o preocupare și că suntem aici clerici care avem o deschidere spre această problematică, că putem conștientiza posibilitățile care stau la îndemâna noastră și le putem folosi. Trebuie să știm că teologia și tărâmul medical nu merg în paralel, ci împreună putem să fim în slujba vieții. Știm că nu ne vom înfățișa în fața lui Dumnezeu cu un inventar de organe, de parcă am fi o construcție, ci cu faptele noastre. Cred că acesta este lucrul important pentru noi, ca indivizi, preoți, surori, creștini, mireni, dar și ca o comunitate pe care o putem modela cu multă răbdare, în spirit evanghelic.

Mulțumesc pentru prezentări și pentru această posibilitate. Au fost și lacrimi și cred că nu puțini am fost cei care le-am stăpânit, dar am simțit cu toții că este o problematică importantă, gravă, însă totodată rezolvabilă în timp, mai ales prin schimbarea mentalităților și prin educație. Iar educația nu se poate face doar spunând că aceasta este etica Bisericii, ci vorbind, prezentând exemple clare și oferind informații fundamentale. Așa cum spunea înainte Preasfințitul Virgil, trebuie vorbit tinerilor despre aceste probleme, situații și posibilități. Viitorul este la ei. Astăzi am avut ce să auzim, să discutăm, să învățăm și să ne îmbogățim, iar pentru aceasta le mulțumesc tuturor.”

Prof. univ. dr. Florin Lobonț

Universitatea de Vest din Timișoara

La reuniune au participat reprezentanți ai universităților membre ale Consorțiului Universitaria: Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea din Craiova. Reuniunea s-a consolidat, de-a lungul ultimilor ani, ca una dintre cele mai importante platforme academice naționale dedicate educației și cercetării contabile.

Desfășurată sub tema „Educația contabilă în transformare: inteligența artificială, digitalizarea și viitorul profesiei”, reuniunea a facilitat un dialog interdisciplinar privind adaptarea mediului universitar la noile provocări generate de tehnologie, automatizare și schimbările accelerate din profesiile financiar-contabile.

„Suntem într-un moment de cotitură unde tehnologia nu mai este doar un instrument, ci devine parte integrantă a modului în care gândim procesele contabile și de audit. Rolul nostru este să pregătim studenții nu doar pentru a utiliza aceste tehnologii, ci pentru a aduce valoare adăugată prin analiză și etică profesională”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget, Directorul Departamentului Contabilitate și Audit din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Temele abordate s-au aliniat tendințelor europene privind transformarea profesiilor financiar-contabile sub impactul digitalizării, sustenabilității și inteligenței artificiale. Sesiunile de lucru și dezbaterile s-au concentrat pe două direcții strategice majore:

• Reconfigurarea competențelor profesionale – Prezentarea susținută de Silvia Feldiorean (ACCA Southern Europe) a evidențiat modul în care inteligența artificială și automatizarea transformă profilul contabilului și auditorului financiar, subliniind necesitatea dezvoltării unui model educațional hibrid, capabil să combine competențele digitale cu gândirea critică și raționamentul profesional.
• Excelența în cercetarea științifică – Sesiunea coordonată de lector dr. Delia Deliu (Universitatea de Vest din Timișoara), Associate Editor al European Journal of Innovation Management, a abordat rigorile procesului editorial și ale mecanismului de peer review în jurnalele academice internaționale, cu accent pe creșterea vizibilității și impactului cercetării românești din domeniul contabilității.

Dincolo de componenta academică, evenimentul a integrat și o dimensiune culturală și identitară, reafirmând rolul universității ca promotor al valorilor comunitare și al patrimoniului cultural românesc:

Promovarea patrimoniului imaterial: Prin sprijinul Primăriei și Consiliului Local al Comunei Stoenești, județul Vâlcea, participanții au avut ocazia să descopere tradiția prelucrării borangicului, expresie autentică a patrimoniului imaterial românesc și a continuității meșteșugurilor locale.

Dialogul artelor: Hotelul Palace din Băile Govora a găzduit, pe parcursul evenimentului, o expoziție de icoane și acuarelă organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Vâlcea, oferind un spațiu de dialog între educație, cultură și expresia artistică contemporană.

Documentare culturală: Programul a inclus, de asemenea, vizite documentare la Mănăstirea Hurezi – monument inclus în patrimoniul mondial UNESCO – și la Salina Ocnele Mari, contribuind la consolidarea relațiilor de colaborare interuniversitară într-un cadru informal și interdisciplinar.

Succesul ediției din acest an a fost susținut de parteneri instituționali precum Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), Camera Consultanților Fiscali din România (CCF) și Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai comunității locale, reflectând convergența dintre mediul academic, profesiile financiar-contabile și societate.

Mesajul central al reuniunii a fost aceea că viitorul profesiei contabile va aparține specialiștilor capabili să combine competențele digitale și utilizarea inteligenței artificiale cu gândirea critică, etica profesională și capacitatea de interpretare strategică a informației financiare.

Prin organizarea acestei ediții, Universitatea de Vest din Timișoara reconfirmă rolul său activ în dezvoltarea dialogului academic și profesional din domeniul contabilității și auditului.

Într-un context global marcat de digitalizare accelerată și redefinirea profesiilor economice, universitățile românești își reafirmă astfel rolul strategic în formarea profesioniștilor care vor modela economia viitorului.

UVT a fost reprezentată de Alexandra Petcu, Director al Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic, care a participat în calitate de speaker în cadrul panelului „TTO Models – what works, where and why”. Sesiunea a adus împreună perspective diferite asupra modului în care organizațiile europene gestionează transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării. În cadrul panelului, Alexandra Petcu a discutat alături de Fabrice Lefebvre, reprezentant SATT Nord din Franța, și Renato Calzone, reprezentant al TU Eindhoven din Țările de Jos, într-o conversație moderată de Kieran Ryan. Dialogul a evidențiat complementaritatea modelelor europene de transfer tehnologic și faptul că nu există un model universal aplicabil, ci abordări adaptate contextului instituțional și regional.

Un punct de interes al intervenției UVT a fost prezentarea modului în care universitatea intersectează modelul de Living Labs cu activitatea de transfer tehnologic. Abordarea promovată de UVT tratează spațiile de co-creare și colaborare nu ca structuri separate de biroul de transfer tehnologic, ci ca mecanisme integrate prin care rezultatele cercetării pot fi activate, testate și valorificate în relație directă cu societatea și mediul economic.

Participarea UVT la ASTP 2026 reflectă angajamentul constant al universității pentru consolidarea mecanismelor prin care rezultatele academice pot genera valoare pentru comunitate și societate. Prin implicarea activă în rețele și evenimente internaționale de profil, UVT continuă să își întărească poziția ca actor relevant în ecosistemul european al inovării și transferului tehnologic.

Workshopul a reunit echipa proiectului EHEI – Ecosystems for Higher Education Inclusion, alături de cercetători aflați în mobilitate academică la Timișoara: Viviana Patti de la Universitatea din Torino (UNITO), Fanni Puskas de la Central European University (CEU) și Eszter Neumann din cadrul Centre for Social Sciences (CSS). Evenimentul a creat un cadru de schimb de experiență și reflecție asupra modului în care universitățile pot dezvolta ecosisteme mai incluzive și mai conectate la nevoile societății.

Conversația despre laboratoarele vii a fost moderată de Alexandra Petcu, Director al Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic (CITT) din cadrul UVT, care a facilitat un dialog despre rolul acestor spații de co-creare în stimularea inovării punând accent pe colaborarea dintre universități, comunități și actori socio-economici în dezvoltarea unor procese de cercetare participative și orientate spre impact.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul proiectului EHEI – Ecosystems for Higher Education Inclusion, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Horizon Europe MSCA, GA 101236475, coordonat de Universitatea de Vest din Timișoara.

Prin organizarea unor astfel de evenimente, Universitatea de Vest din Timișoara își reafirmă angajamentul pentru susținerea cercetării colaborative, a inovării deschise și a dezvoltării unor ecosisteme academice conectate la provocările și nevoile reale ale societății.

În cadrul simpozionului au fost prezenți și doi keynote speakers: Prof. Dr. Farkas Mária Ildikó și drd. Putnoky Andrea. Prof. Dr. Farkas a abordat evoluția și posibilitățile studiilor culturale japoneze în spațiul Europei Centrale, în timp ce drd. Putnoky a susținut o prezentare dedicată traducerii și intertextualității. Intervențiile acestora au constituit repere academice valoroase și surse de inspirație pentru participanți.

În perioada următoare, participanții sunt invitați să transmită articole scrise pe baza lucrărilor prezentate, acestea urmând să fie evaluate în vederea selecției și publicării în volumul oficial al simpozionului.

În acest context, Universitatea de Vest din Timișoara a organizat, prin implicarea Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie, în data de 29 mai 2026, masa rotundă „Româna ca limbă străină: perspective educaționale și interculturale”, dedicată cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care lucrează cu elevi internaționali cu niveluri diferite de competență în limba română.

Întâlnirea a fost dedicată profesorilor de limba și literatura română, dialogul fiind extins și către cadre didactice cu alte specializări.

Evenimentul și-a propus să faciliteze schimbul de experiență privind metodele și strategiile de predare adaptate elevilor internaționali, integrarea lingvistică și culturală a acestora, exemplele de bune practici din activitatea didactică, precum și dificultățile întâmpinate de profesori în lucrul la clasă cu elevi provenind din contexte culturale și lingvistice diverse.

Discuțiile au avut un caracter aplicat, pornind de la experiențele concrete ale profesorilor care lucrează cu elevi internaționali în contexte educaționale diferite.

Colaborând, cadrele didactice din mediul universitar și preuniversitar pot identifica mai ușor soluții și metode adaptate lucrului cu elevii internaționali.

Tema ediției din acest an — Reconfiguring Borders and Boundaries in/through the Lens of Literature, Language and Culture — a propus o analiză complexă a modului în care granițele și limitele sunt redefinite în contextul actual, marcat de mobilitate, schimbări tehnologice, tensiuni geopolitice și transformări identitare. Participanții au explorat nu atât dimensiunile geografice și politice ale frontierelor, cât manifestările acestora în limbaj, cultură, memorie, identitate și comunicare. Studiile literare, lingvistice și culturale oferă instrumente esențiale pentru înțelegerea acestor procese și pentru stimularea dialogului, a empatiei și a gândirii critice într-un context global tot mai polarizat.

Programul conferinței a inclus patru prelegeri plenare – susținute de Prof. Elisabetta Marino (Tor Vergata University, Roma), prof. Ruxandra Vișan (Universitatea din București), prof. Robert Asen (University of Wisconsin Madison) și prof. Steven Conn (Miami University).

Prof. Elisabetta Marino a abordat rolul scriitoarelor britanice de călătorie din epoca victoriană ca mediatoare culturale între Marea Britanie și Italia, precum și modul în care experiența călătoriei a devenit pentru acestea o formă de emancipare intelectuală și personală.

Prof. Ruxandra Vișan și-a concentrat discursul dezbaterilor contemporane privind limbajul incluziv și modului în care ideologiile lingvistice contribuie la redefinirea granițelor identitare și culturale în spațiul public.

Prof. Robert Asen a vorbit despre viitorul democrației în contextul emergenței autoritarismului în sfera publică americană. Invitatul a analizat, din perspectivă retorică, o propunere legislativă recentă din domeniul educației în statul american Wisconsin. Abordarea propusă a condus la demascarea unor strategii discursive care în aparență cultivă dialogul și valorile democratice în timp ce ascund intenții antidemocratice de excludere, suprimare simbolică și cenzură.

Prof. Steven Conn s-a referit pe larg la modul în care imaginarul orașului mic a modelat identitatea culturală americană și felului în care actuala criză a acestui spațiu reflectă transformări sociale și politice profunde din SUA.

 Pe lângă prelegerile plenare, conferința a cuprins și paneluri tematice, workshopuri și sesiuni de discuții care au abordat teme de actualitate din domeniul anglisticii și a americanisticii și au generat discuții între participanți nu mai puțin interesante și fructuoase.

Prin această nouă ediție, conferința BAS și-a reafirmat rolul de platformă internațională dedicată cercetării, colaborării academice și dialogului intercultural.

Vineri, 1 mai 2026, după slujba Sfântului Maslu, a avut loc cea de-a treia conferință intitulată Demnitatea femeii în Ortodoxie și provocările discursului feminist contemporan, susținută de părintele Gabriel Pandele (părintele este Conf. Univ. Dr. la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați). În bogatul studiu, părintele a vorbit despre evoluția mișcării feministe în lume și provocările ei asupra societății. A subliniat că, pentru noi creștinii, Maica Domnului numită în limba greacă Theotokos, rămâne modelul demn de urmat pentru orice femeie. A subliniat importanța canonizării celor 16 femei românce din anul 2025, ca exemple de jertfelnicie și rugăciune.

Vineri, 8 mai 2026, am avut bucuria să fie în mijlocul nostru PS Teofil Trotușanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care a susținut a patra conferință. PS Teofil (este doctor în teologie, predând o perioadă la Seminarul Teologic Nifon Mitropolitul din București) a vorbit despre Familia preotului și provocările actuale.  În prezentarea profund duhovnicească, aplicată în realitatea contemporană, dar și cu exigență academică, a trasat direcții clare,  dând exemple chiar din viața personală (crescând într-o familie de preot și înțelegând foarte bine greutățile, bucuriile, dar și încercările preotului, a preotesei și copiilor de preot), iar soluțiile la aceste încercări sunt dragostea, rugăciunea, participarea la Sfânta Liturghie, dar și studiul Sfintei Scripturi. Activitatea s-a încheiat cu un program cu tematică pascală susținut de elevii claselor a doua de la Școala Gimnazială „Ștefan Luchian” – Moinești, coordonați de doamnele învățătoare: Ionela Munteanu, Anca Pătrău și Adriana Cernat. Copiii au primit din partea organizatorului proiectului (lect. univ. dr. pr. Daniel Enea, Universitatea de Vest din Timișoara) icoane cu sfintele și sfinții români canonizați anul trecut. Corul Resurrectio al Liceului Teoretic „Spiru Haret” – Moinești, coordonat de doamna profesoară Gabriela Biea, a interpretat Imnul Ortodoxiei.

Proiectul se înscrie, în primul rând, în cadrul manifestărilor academice ale Universității de Vest din Timișoara, care anul acesta sărbătorește 70 de ani de existență a Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie.

Programul deosebit de intens (de la 9 dimineața până la 20.00 seara) a constat în cinci zile de lucru în echipă și vizite la mai multe ,,locuri ale non-comemorării” din Novi Sad și din Belgrad, locuri fizice care fie nu au fost marcate de plăci comemorative oficiale, cărora nu li s-au dedicat memoriale sau muzee, sau locuri care deși au marcaje comemorative sunt fie contestate de diverse grupuri (victime, generațiile care au succedat victimele, agenți politici), fie neutralizate prin amplasarea în locuri  nepotrivite comemorării (o plajă, un teren de golf, o pădure etc.). Colegii noștri au participat la conceptualizarea și crearea unei prime forme a două proiecte internaționale ce urmează a fi propuse în 2027 sau 2028 la un Call de proiecte european.  Participanții s-au concentrat pe siturile legate de Holocaust și de persecuția nazistă și a altor grupuri și aliați fasciști din anii 1930 și 1940 din Serbia (Sinagoga din Novi Sad, Monumentul din Novi Sad dedicat victimelor pogromului din ianuarie 1942, Monumentul “Floarea de lotus” din Novi Sad, Clubul de Golf din Novi Sad, Monumentul Čurug din Novi Sad, Muzeul din Vojvodina), dar au urmărit și modul în care mai multe istorii ale violenței s-au suprapus într-un singur loc (în cazul de față, războiul din Iugoslavia din 1991). Astfel, participanții la atelier au luat în considerare modurile în care diferite istorii se împletesc în locuri de non-comemorare specifice și au luat în considerare avantajele și dezavantajele explorării acestor istorii printr-o intervenție digitală sau non-digitală. La finalul ultimei zile de lucru, 8.05.2026, participanții și-au prezentat proiectele la posibilii finanțatori (Claims Conference din Statele Unite ale Americii) și au obținut feedback.

De asemenea, un punct important al discuțiilor l-a reprezentat modul în care se pot schimba politicile europene ale finanțatorilor în vederea păstrării bazelor de date create prin proiecte europene și menținerea acestora și a instrumentelor digitale create după ce proiectele se încheie, în felul acesta evitându-se pierderea de date atât de prețioase din cauza lipsei fondurilor de a asigura mentenanța bazelor de date. 

Ne bucurăm că Universitatea de Vest din Timișoara devine din ce în ce mai vizibilă internațional și este, din nou, singura universitate din România participantă la un astfel eveniment de marcă. Le urăm mult succes colegilor noștri în participarea la scrierea proiectelor care s-au conturat în cadrul evenimentului.