Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a participat la cea de-a 36-a ediție a Conferinței și Expoziției Anuale EAIE (European Association for International Education), organizată la Glasgow, în Scoția, în perioada 8-11 septembrie 2026 Conferința și expoziția anuală EAIE reprezintă cel mai mare eveniment european dedicat internaționalizării și colaborărilor internaționale în învățământul superior, reunind în acest an peste șapte mii de profesioniști și reprezentanți ai instituțiilor de învățământ din mai mult de o sută de țări din întreaga lume.

Cu o prezență constantă la conferințele EAIE de peste un deceniu, UVT a contribuit și în 2026 la dialogul european privind internaționalizarea educației și cooperarea instituțională în domeniul universitar, fiind reprezentată de o echipă de experți în relații internaționale. Participarea universității noastre s-a remarcat prin contribuții multiple în programul conferinței și al expoziției. Astfel, UVT a valorificat  în cadrul conferinței experiența acumulată în activități concrete din aria internaționalizării învățământului superior, organizate în colaborare cu parteneri strategici de la nivel european. Sesiunile propuse de Universitatea de Vest din Timișoara au avut loc în perioada 9-10 septembrie: „The Union of Skills: Maximising Erasmus+ traineeship mobility to enhance employability”, „Visiting@WUT: How to boost international teaching and research at home by recruiting global talent”, „Are BIPs delivering revolutionary impact?”, „The unbearable lightness of European University Alliances: finding the rhythm of lasting impact”. Astfel, Universitatea noastră a avut un aport consistent la dezbaterile curente privind subiecte precum: rolul mobilităților Erasmus+ de practică în dezvoltarea competențelor studenților și a angajabilității acestora pe o piață a muncii globală, internaționalizarea „acasă” prin atragerea de cadre didactice și cercetători din întreaga lume, impactul programelor intensive mixte Erasmus+ asupra mobilității internaționale a studenților și internaționalizării curriculei într-un context de flexibilizare crescută a parcursului academic sau sustenabilitatea și efectele pe termen lung ale alianțelor de universități europene.

Totodată, în contextul oferit de expoziția anuală, Universitatea de Vest din Timișoara a fost prezentă la pavilionul Study in Romania, alături de alte 34 de universități din România, dar și de universități din Republica Moldova. Echipa care a reprezentat UVT la eveniment a folosit această oportunitate pentru a dezvolta și consolida colaborările cu partenerii instituționali ce au fost de asemenea prezenți la eveniment sau au inițiat cooperări noi, în vederea extinderii portofoliului de parteneri instituționali la nivel global. În același timp, Universitatea de Vest din Timișoara a fost prezentă la pavilionul alianței universitare europene UNITA, unde a contribuit la activități de promovare a rezultatelor și modelelor de cooperare internațională propuse de cele 12 universități europene din alianță.

Odată cu această ediție, prezența UVT la conferința și expoziția EAIE este dublată de o recunoaștere importantă a expertizei instituționale în internaționalizarea învățământului superior și confirmă poziția Universității de Vest din Timișoara printre instituțiile europene care nu doar urmăresc evoluțiile din învățământul superior internațional, ci contribuie activ la conturarea lor. Astfel, două membre ale echipei Direcției de Relații Internaționale a universității au fost selectate pentru mandatele 2026-2029 ale două dintre cele nouă comitete tematice EAIE: „Leadership, Strategy and Policy” și „Student and Staff Mobility”. Selecția a avut loc în urma unui proces competitiv, în cadrul căruia candidaturile au fost evaluate în regim de anonimat de o comisie independentă, pe baza unor criterii clare și riguroase de expertiză. Andra Stan-Dragotesc și Oana Ivan-Horobeț sunt singurele reprezentante ale unor universități din România numite în noile comitete tematice EAIE, iar ambele provin de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat în acest context: „Participarea Universității de Vest din Timișoara la ediția din acest an a Conferinței și Expoziției EAIE confirmă maturitatea și vizibilitatea internațională pe care universitatea noastră le-a construit constant în ultimul deceniu. Contribuțiile în cadrul sesiunilor conferinței, alături de numirea a două reprezentante ale UVT în comitetele tematice EAIE, pentru mandatul 2026-2029, reprezintă recunoașterea unei expertize instituționale solide în domeniul internaționalizării învățământului superior. Astfel, UVT aduce perspectiva universității noastre și a României în spațiile în care sunt conturate direcțiile viitoare ale educației internaționale. Vom continua să investim în parteneriate strategice și în oportunități internaționale relevante pentru studenți, cadre didactice și cercetători, convinși că viitorul învățământului superior european se construiește prin acțiune și responsabilitate comună.”

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova (USM), lansează un nou program de psihoterapie online pentru anxietate și depresie. Programul „iCARE” oferă o intervenție psihologică individuală, fundamentată pe principiile Terapiei Bazate pe Proces (Process-Based Therapy – PBT), adaptată nevoilor specifice fiecărui participant. Scopul programului este de a facilita reducerea simptomelor de anxietate și/sau depresie.

Programul este derulat în cadrul proiectului de cercetare PRECISE-CARE și se adresează adulților (peste 18 ani) vorbitori de limba română, indiferent de țara de reședință, care prezintă simptome moderate de anxietate și/sau depresie.

Persoanele incluse în program vor parcurge inițial o etapă de evaluare (chestionare de screening și două interviuri clinice online), urmată de o perioadă de monitorizare zilnică a stărilor emoționale și comportamentale prin metoda Ecological Momentary Assessment (EMA). Ulterior, participanții vor beneficia gratuit de opt ședințe săptămânale de psihoterapie individuală, desfășurate online, adaptate proceselor psihologice relevante pentru fiecare persoană în parte.

Persoanele care doresc să beneficieze de programul „iCARE” se pot înscrie gratuit pe pagina de web a proiectului https://app.e-pbt.ai/. Odată înscrise, persoanele vor fi direcționate către chestionarele de screening. Vor fi selectate doar persoanele care îndeplinesc criteriile programului și care pot beneficia maximal de acesta. Numărul de locuri este limitat.

***

Informații suplimentare despre programul „iCARE” și despre modalitatea de înscriere pot fi găsite pe pagina de web a proiectului. (https://app.e-pbt.ai/).

Persoana de contact: conf. univ. dr. psiholog Bogdan Tudor Tulbure, director program, (bogdan.tulbure@e-uvt.ro).

***

„Statisticile europene publicate la începutul lunii septembrie descriu, din unghiuri diferite, aceeași vulnerabilitate structurală a României. Prima arată că țara noastră are cea mai mică pondere a tinerilor absolvenți de studii superioare din Europa (Eurostat, 2026). A doua indică faptul că salariile profesorilor români au înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, în raport cu evoluția costului vieții, în ultimii ani (Eurydice, 2026). Privite împreună, cele două informații conturează un sistem care întâmpină dificultăți atât în atragerea și păstrarea cadrelor didactice, cât și în sprijinirea unui număr suficient de mare de tineri până la finalizarea studiilor universitare”, declară rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Rectorul UVT subliniază: „Potrivit celor mai recente date ale Eurostat (2026), numai 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare în 2025. Media Uniunii Europene ajunsese la 44,8%, foarte aproape de ținta de cel puțin 45% stabilită pentru 2030. România se află astfel la aproape 22 de puncte procentuale sub media europeană. Comparația în timp este și mai îngrijorătoare pentru că, în 2005, media europeană era de 27,2%, iar România se situa la 13,5%. După două decenii, țara noastră a ajuns la 23%, fără să atingă nici măcar nivelul mediu pe care Uniunea îl înregistra acum 20 de ani. România este singurul stat membru aflat în această situație. Progresul de 9,5 puncte procentuale înregistrat de România între 2005 și 2025 este unul dintre cele mai mici din Europa. În aceeași perioadă, state care porneau de la valori similare au avansat mult mai repede. Cehia a crescut de la 14,2% la 36%, Slovacia de la 16,2% la 36,3%, iar Malta a făcut saltul de la 17,8% la 47,7%. Diferențele arată că poziția actuală a României nu poate fi explicată numai prin moștenirea istorică sau prin nivelul de dezvoltare de la începutul perioadei analizate. Alte țări cu puncte de plecare comparabile au reușit să extindă considerabil accesul la studiile superioare și să crească numărul absolvenților.”

„În același timp, datele rețelei europene Eurydice pentru anul școlar 2024–2025 arată că salariile cadrelor didactice din România au scăzut cu 6,34% în raport cu creșterea costului vieții. Este cea mai severă deteriorare raportată în Uniunea Europeană, înaintea Slovaciei, Italiei, comunității franceze din Belgia și Franței. Procentul acesta nu înseamnă neapărat că salariile nominale au fost reduse cu 6,34%, ci că evoluția lor nu a ținut pasul cu costul vieții. Pentru profesorii din România, efectul concret este însă o pierdere a puterii de cumpărare. Într-o profesie care solicită studii superioare, formare continuă și o responsabilitate socială ridicată, această pierdere afectează atât satisfacția profesională, cât și capacitatea sistemului de a atrage tineri bine pregătiți. Aceste statistici nu demonstrează, prin ele însele, că scăderea relativă a salariilor profesorilor a determinat ponderea redusă a absolvenților de facultate. Datele descriu mecanisme diferite, iar o relație cauzală ar necesita analize mai ample. Totuși, ele indică două componente ale aceluiași circuit educațional”, adaugă rectorul UVT.

„Universitățile depind de ceea ce se întâmplă în sistemul educațional din România înainte de admiterea propriu-zisă. Dacă școlile nu reușesc să atragă și să păstreze profesori competenți, dacă posturile din comunitățile vulnerabile rămân neocupate sau sunt acoperite temporar și dacă profesia didactică devine mai puțin atractivă pentru absolvenții performanți, efectele se acumulează de-a lungul întregului traseu școlar. Astfel, mai puțini elevi ajung să promoveze bacalaureatul, să își permită continuarea studiilor și să intre în universități cu o bază academică solidă. Ponderea redusă a tinerilor cu studii superioare nu este, așadar, numai o problemă a universităților din România. Ea reflectă selecțiile și pierderile produse succesiv în sistemul educațional, cum ar fi participarea școlară fragilă, abandonul, rezultate slabe la competențele de bază, accesul inegal la licee de calitate, nepromovarea bacalaureatului, diferențe mari între mediul urban și cel rural și dificultăți financiare care persistă după admiterea la facultate. Cu toate acestea, universitățile nu pot considera că responsabilitatea lor începe și se termină la poarta instituției. Faptul că numai 23% dintre tinerii români finalizează studii superioare arată că modelul actual de recrutare și sprijin al acestora în perioada studiilor universitare nu reușește să ajungă la o parte importantă a populației. Pentru multe familii, facultatea rămâne o opțiune costisitoare și dificil de imaginat, mai ales atunci când presupune mutarea într-un oraș universitar, plata chiriei sau a căminului și renunțarea temporară la un venit”, completează profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„Universitățile din România trebuie să își extindă prezența în liceele din orașele mici și din mediul rural, nu doar prin campanii de promovare, ci și prin programe de orientare în carieră, mentorat, pregătire pentru admitere și contact direct al elevilor cu studenți și profesori universitari. Un elev care nu are în familie persoane cu studii superioare are nevoie de informații concrete despre admitere, burse, cazare, costuri, oportunități profesionale și despre cum arată viața universitară. În absența acestor repere, decizia de a nu continua studiile poate părea mai sigură decât intrarea într-un mediu necunoscut”, adaugă rectorul UVT.

Rectorul UVT mai spune: „Accesul la studii superioare este însă doar prima etapă. Astfel, creșterea numărului de înscriși la facultate nu va îmbunătăți indicatorul european dacă studenții abandonează înainte de absolvire. Universitățile din România au nevoie de mecanisme de identificare timpurie a riscului de abandon, programe de tutorat în primul an, cursuri remediale, consiliere psihologică și profesională, precum și de ajutor financiar suficient pentru studenții vulnerabili. Datele privind abandonul ar trebui analizate pe facultăți, programe, medii de proveniență și situații socioeconomice, pentru ca sprijinul să ajungă acolo unde este necesar. Este importantă și dezvoltarea unor trasee universitare mai flexibile, sub forma programelor cu frecvență redusă, a formelor hibride de predare, a recunoașterii învățării anterioare și a posibilității de a întrerupe și relua studiile, în condiții clare, ceea ce poate face educația superioară accesibilă persoanelor care muncesc, au copii sau nu pot locui permanent într-un oraș mare care este centru universitar. Dar flexibilitatea nu trebuie să însemne standarde academice mai scăzute, ci eliminarea barierelor administrative care nu au legătură cu calitatea învățării.”

„Situația profesorilor se reflectă și în universitățile din România, într-un mod direct, deoarece acestea formează viitoarele cadre didactice. Dacă în mediul preuniversitar se oferă salarii puțin atractive, o evoluție profesională lentă și condiții de muncă dificile, programele de formare didactică riscă să devină opțiuni secundare, iar absolvenții buni vor alege alte domenii. România poate intra astfel într-un cerc vicios: profesia didactică va atrage mai puțini candidați, școlile vor pierde personal calificat, pregătirea elevilor se va deteriora, iar universitățile vor primi mai puțini candidați și vor fi nevoite să remedieze goluri de învățare tot mai mari. Ruperea acestui cerc vicios presupune ca universitățile să trateze formarea profesorilor drept o misiune strategică. Pregătirea pedagogică trebuie să fie riguroasă, practică și susținută de mentorat real în școli. Studenții interesați de cariera didactică au nevoie de burse, de stagii de pregătire didactică de calitate și de o perspectivă profesională credibilă. În același timp, cadrele didactice deja aflate în sistem trebuie să poată reveni periodic în universități pentru formare continuă relevantă, adaptată schimbărilor curriculare, tehnologiei și nevoilor tot mai diverse ale elevilor. Nici universitățile nu sunt protejate de problema salarizării. Atunci când veniturile și condițiile de muncă din mediul academic nu sunt competitive, instituțiile pierd tineri cercetători și cadre didactice către sectorul privat sau către universități din străinătate. Creșterea participării la învățământul superior presupune nu doar mai multe locuri pentru studenți, ci și suficienți profesori universitari, servicii de sprijin, laboratoare, biblioteci și infrastructură”, mai adaugă rectorul UVT.

„România are nevoie, prin urmare, de o politică educațională integrată care să nu separe artificial școala de universitate. Salarizarea profesorilor, calitatea formării didactice, promovarea bacalaureatului, accesul la facultate și finalizarea studiilor superioare sunt verigi ale aceluiași lanț cauzal. O intervenție izolată într-un singur punct poate produce îmbunătățiri temporare, dar nu va schimba direcția sistemului. Cele două seturi de date transmit un avertisment dublu, și anume că România are prea puțini absolvenți de facultate și profesori plătiți prost, a căror putere de cumpărare s-a deteriorat. Practic, este semnalată o problemă ce ține de continuitatea educațională și de încrederea în valoarea unei cariere construite prin educație în România. Pentru universități, miza nu mai este doar să concureze pentru cohortele tot mai mici de candidați, ci să contribuie activ la lărgirea bazei de acces la educație academică, la păstrarea studenților și la reconstruirea profesiei didactice pe baze solide. Altfel, scăderea demografică, inegalitățile și lipsa personalului calificat se vor alimenta reciproc, iar distanța față de media europeană va deveni și mai greu de recuperat”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.

Facultatea de Economie și de Administrarea a Afacerilor (FEAA) din cadrul Universității de Vest din Timișoara anunță publicul interesat despre desfășurarea ultimei săptămâni de înscrieri la programul MBA (Masterat în Administrarea Afacerilor), un program cu dublă certificare organizat în cadrul parteneriatului dintre Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) și University of West London (UWL). Termenul limită pentru înscrierile candidaților la acest program unic în zona de vest a României este 11 septembrie 2026.

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT: „Rolul Universității de Vest din Timișoara este acela de a forma cetățeni implicați, cu un avantaj adăugat statutului de profesioniști și un bagaj valoric înclinat spre țelurile umaniste europene, cu gândire critică, cu spirit etic și gândire creatoare. Recomandăm cu multă încredere noul program MBA, este perla specializărilor oferite de UVT, un program care este destinat nu atât absolvenților „cruzi”, care acum au terminat un program de licență, cât mai ales specialiștilor cu experiență, alumni de la noi și din mai alte universități, care doresc să-și împlinească pregătirea, după ce au confirmat prin fapte profesionale că sunt foarte buni.”

Noul program de masterat a debutat în toamna anului 2025, în acest an universitar constituindu-se prima grupă de studenți înscriși în noul program MBA. Se află la dispoziția publicului oferta educațională cu locurile disponibile în cadrul ciclului programelor de studii de masterat de la FEAA UVT pentru anul universitar 2026-2027.

Programul aduce o premieră în spațiul universitar din regiune, fiind singurul de acest tip din regiune, cu dublă specializare, destinat persoanelor din middle management, cu minimum cinci ani de experiență profesională, specialiști care doresc să avanseze către poziții de conducere superioare și/sau să își schimbe cariera, fără a fi nevoie de o întrerupere semnificativă în viața profesională.

Toate cursurile se desfășoară în Timișoara, iar absolvenții sunt dublu certificați, după parcurgerea celor patru semestre de studii, printr-o diplomă de MBA de la UWL și o diplomă de Master de la UVT. Disciplinele sunt predate atât de către experți din mediul academic, cât și din mediul de afaceri, profesori de la WUT și UWL, dar și de profesioniști din sectorul privat și public. Din partea UWL, Claude Littner Business School este un furnizor de top în domeniul educației de afaceri și finanțe, oferind o gamă variată de programe de licență și master, concepute pentru a pregăti studenții pentru lumea dinamică a afacerilor. În cadrul UVT, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor (FEAA) este cea mai mare și una dintre cele mai prestigioase facultăți, între cele 12 facultăți care cuprind ansamblul departamentelor și specializărilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara. FEAA este recunoscută la nivel național ca o instituție de referință în învățământul economic românesc și la nivel internațional ca un partener de încredere și furnizor de educație și cercetare de înaltă calitate.

____________________________________________

INFO UWL:

University of West London (UWL) este o universitate publică de cercetare înființată în 1860 sub numele de Lady Byron School, care a evoluat către structura sa modernă, cu denumirea UWL atribuită în 2010. UWL este renumită pentru angajamentul său de a oferi o educație de înaltă calitate, punând accent pe cursuri care îmbogățesc pregătirea profesională de carieră. UWL este clasată pe locul 30 în Marea Britanie (The Guardian University Guide 2025) și este apreciată drept universitatea londoneză numărul 1 pentru satisfacția generală a studenților (Sondajul Național al Studenților 2024), dar și ca cea mai bună universitate din Marea Britanie pentru experiența studenților și calitatea predării (The Times și Sunday Times, Good University Guide 2024).

INFO UVT:

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) este cea mai importantă universitate comprehensivă din vestul României, aniversând 82 de ani de la înființare. În plan internațional, UVT este membră a alianței de universități europene UNITA și are parteneriate cu peste 240 de instituții de învățământ superior și de cercetare din mai multe țări europene sau extra-europene. Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă în 17 clasificări internaţionale ale universităților, situându-se între primele universități din ţară. De asemenea, UVT este foarte bine poziționată și în Metaranking-ul Universitar românesc, fiind clasată în grupa primelor zece universități la nivel național.

________________________________________________

Nu ți-ai făcut încă echipa? Mai ai timp! Înscrierile pentru Timișoara Playground Festival se prelungesc.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în parteneriat cu Mons Events, te invită la prima ediție Timișoara Playground Festival, un eveniment dedicat sportului, mișcării și comunității.

Înscrie-te aici: https://linktr.ee/uvt.ro

Între 11 și 20 septembrie 2026, Piața Operei, Piața Libertății și alte zone centrale din Timișoara devin teren de joc pentru competiții de Street Football, baschet 3×3, fotbal pe nisip, volei pe nisip, handbal pe nisip și rugby pe nisip.

Acum e momentul. Înscrierile au fost prelungite, iar tu mai ai timp să-ți aduni colegii, să alegi sportul preferat și să intri în competiție. Ne vedem pe teren, la Timișoara Playground Festival, între 11 și 20 septembrie!

***

Formularele de înscriere sunt disponibile prin linkurile din bio-ul paginii de Instagram @mons.events.

Pentru informații și actualizări despre „Timișoara Playground Festival”, participanții și publicul sunt invitați să urmărească pagina de Instagram @mons.events.

Organizator: Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) în colaborare cu Mons Events.

***

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), alături de echipa de robotică CSH a Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva”, dă startul celei de-a opta ediții a evenimentului „Open Robotics Intelligent Grid”, unul dintre cele mai mari evenimente internaționale de robotică din Europa. Ediția din acest an se desfășoară în perioada 1-6 septembrie și poartă genericul „The hive is built by those who work as one” (stupul este construit de cei care lucrează împreună perfect, ca unul singur), un generic care pune accent pe ideea că performanța se construiește prin colaborare.

400 de participanți, 40 de echipe, trei țări

Evenimentul va reuni aproximativ 400 de tineri pasionați de inginerie și robotică, organizați în 40 de echipe din România, Republica Moldova și Lituania. Provocarea lor: construirea de la zero a unor roboți capabili să performeze într-o temă de joc concepută integral de organizatori – membri ai echipei CSH și reprezentanți ai Facultății de Informatică UVT – și dezvăluită abia în prima zi a competiției.

Din momentul anunțării temei, echipele au la dispoziție doar 72 de ore pentru a gândi, proiecta, asambla, programa și documenta întregul proces de construcție a robotului.

Tabăra se va desfășura în holul central al sediului principal UVT (Bulevardul Vasile Pârvan nr. 4), iar programul va include, pe lângă construcția propriu-zisă, workshopuri și activități dedicate colaborării între tinerii participanți.

Program

• 2 septembrie – Deschiderea oficială a evenimentului, în Aula Magna UVT (de la ora 10), moment în care echipele vor afla tema de joc a acestei ediții.

• 2-4 septembrie – Desfășurarea taberei: proiectare, construcție și programare a roboților.

• 5 septembrie, începând cu ora 10:00 – Competiție publică desfășurată la Iulius Town Timișoara (zona Atrium), unde echipele își vor testa roboții construiți în cele trei zile de competiție. Ziua se va încheia cu festivitatea de premiere, în Aula Magna UVT.

„Open Robotics Intelligent Grid” a devenit un reper pentru comunitatea internațională de tineri pasionați de robotică și inginerie, oferind acestora șansa de a-și pune la încercare creativitatea, spiritul de echipă și cunoștințele tehnice într-un format intensiv, de tip maraton.

***

Ediția din acest an este realizată cu sprijinul partenerilor și sponsorilor din ecosistemul comunității timișorene, consolidând poziția evenimentului drept una dintre cele mai importante competiții educaționale de profil din Europa: FLEX; HAMILTON; BOSCH; IULIUS TOWN; ATOS; AUCHAN; LINDE.

Contact: Theodor Grumeza (theodor.grumeza@e-uvt.ro)

***

„România se află din nou la coada clasamentului european privind finanțarea educației. În 2023, statul român a alocat acestui domeniu doar 2,97% din produsul intern brut, în timp ce media Uniunii Europene a fost de aproximativ 4,7%. La celălalt capăt al clasamentului, Suedia a investit 6,8% din PIB, iar Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au depășit pragul de 6%. Diferența nu este una marginală, ci arată două viziuni aproape opuse asupra rolului educației în dezvoltarea unei societăți.”, declară rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Rectorul UVT subliniază: „Datele raportate de Eurostat (2023) transmit însă un mesaj mai nuanțat decât formula simplă potrivit căreia mai mulți bani produc automat rezultate mai bune. Unele țări cheltuiesc mult fără să obțină performanțe pe măsură, în timp ce altele obțin rezultate bune cu resurse mai limitate. Letonia, de exemplu, a cheltuit cu aproximativ 39% mai puțin decât media europeană pentru fiecare elev, dar a înregistrat rezultate mai bune decât media Uniunii la citire și la matematică. Malta a avut o finanțare pe elev peste media europeană, însă proporția elevilor cu rezultate slabe a rămas ridicată. Această comparație poate duce ușor la concluzia că problema nu este câți bani investește o țară în educație, ci cum îi cheltuie. Pentru România, o asemenea interpretare ar fi incompletă pentru că eficiența utilizării banilor contează, fără îndoială, dar nu poate compensa la nesfârșit un nivel de finanțare aflat cu mult sub media europeană. Nu se poate cere școlilor să reducă abandonul, să remedieze pierderile de învățare, să atragă profesori buni, să modernizeze laboratoarele și să ofere sprijin psihologic, digital și social, folosind unul dintre cele mai mici bugete pentru educație din Europa.”

„Rezultatele elevilor români confirmă gravitatea situației, deoarece, la evaluarea PISA din 2022, numai 51% dintre elevii de 15 ani au atins cel puțin nivelul de bază la matematică. Altfel spus, aproape jumătate nu au demonstrat competențele minime necesare pentru a utiliza matematica în situații obișnuite din viață. Mai mult, originea socială influențează rezultatele școlare într-o măsură mult mai mare decât în majoritatea statelor dezvoltate. Potrivit OECD (2023), statutul socioeconomic explică 26% din variația performanței la matematică în România, față de o medie de 15% în țările OECD. Aceste cifre arată că școala românească nu reușește încă să corecteze inegalitățile cu care copiii intră în sistem. Dimpotrivă, de multe ori le amplifică pentru că un copil dintr-o familie cu venituri reduse, din mediul rural sau dintr-o comunitate izolată pornește cu mai puține resurse și întâlnește adesea o școală care dispune, la rândul ei, de mai puține resurse. În acest fel, sărăcia familiei și subfinanțarea instituției se amplifică reciproc”, adaugă rectorul UVT.

„Rezultatele elevilor români confirmă gravitatea situației, deoarece, la evaluarea PISA din 2022, numai 51% dintre elevii de 15 ani au atins cel puțin nivelul de bază la matematică. Altfel spus, aproape jumătate nu au demonstrat competențele minime necesare pentru a utiliza matematica în situații obișnuite din viață. Mai mult, originea socială influențează rezultatele școlare într-o măsură mult mai mare decât în majoritatea statelor dezvoltate. Potrivit OECD (2023), statutul socioeconomic explică 26% din variația performanței la matematică în România, față de o medie de 15% în țările OECD. Aceste cifre arată că școala românească nu reușește încă să corecteze inegalitățile cu care copiii intră în sistem. Dimpotrivă, de multe ori le amplifică pentru că un copil dintr-o familie cu venituri reduse, din mediul rural sau dintr-o comunitate izolată pornește cu mai puține resurse și întâlnește adesea o școală care dispune, la rândul ei, de mai puține resurse. În acest fel, sărăcia familiei și subfinanțarea instituției se amplifică reciproc”, completează profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„În același timp, România trebuie să mute centrul reformei de la schimbarea permanentă a documentelor, la nivel legislativ, la îmbunătățirea reală a învățării în școli. Planurile-cadru și programele școlare sunt importante, dar rezultatele nu se schimbă dacă profesorii nu primesc timp pentru formare și instrumente pentru a lucra diferențiat cu elevii. Evaluările naționale ar trebui folosite și pentru diagnosticarea problemelor elevilor, nu doar pentru ierarhizarea lor. Adică, un elev care rămâne în urmă la citire sau la matematică trebuie identificat devreme și sprijinit imediat, nu descoperit abia la examenul de final de ciclu. Investiția în profesori rămâne decisivă, iar salariile competitive sunt necesare, dar nu sunt suficiente. Cadrele didactice au nevoie de formare continuă relevantă, mentorat la începutul carierei, acces la resurse de calitate și de reducerea sarcinilor birocratice. De asemenea, școlile din comunitățile vulnerabile trebuie să poată oferi stimulente reale profesorilor bine pregătiți, pentru ca repartizarea personalului competent să nu urmeze exact harta prosperității economice”, adaugă rectorul UVT.

Rectorul UVT contextualizează tema și la nivel universitar: „Pentru învățământul universitar, problema este la fel de serioasă, chiar dacă nu poate fi surprinsă integral prin rezultatele PISA. Universitățile preiau consecințele dificultăților acumulate în școală, dar trebuie, simultan, să pregătească absolvenți pentru o economie transformată de inteligența artificială, digitalizare și tranziția verde. Ele nu pot îndeplini această misiune numai prin creșterea numărului de programe sau prin actualizări formale ale planurilor de învățământ. Finanțarea universităților ar trebui să susțină mai clar calitatea procesului educațional, nu doar numărul de studenți înscriși. Ar fi necesare granturi competitive pentru modernizarea predării, laboratoare comune între facultăți, programe de tutorat și sprijin pentru studenții aflați în risc de abandon. Evaluarea universităților trebuie să urmărească nu numai publicațiile și respectarea procedurilor administrative, ci și progresul real al studenților, calitatea experienței lor de învățare și relevanța competențelor dobândite.”

„Curricula universitară trebuie să fie apropiată de transformările societății, fără a reduce universitatea la o anexă a pieței muncii. Fiecare absolvent, indiferent de specializare, ar trebui să dobândească alfabetizare digitală și în domeniul inteligenței artificiale, precum și capacitatea de a lucra cu date, gândire critică, comunicare, colaborare și discernământ etic. Aceste competențe nu ar trebui înghesuite într-un curs opțional, ci integrate în discipline și evaluate prin proiecte, probleme reale și colaborări interdisciplinare. Este necesară și o legătură mai matură între universități, angajatori și comunități. Stagiile de practică trebuie să devină experiențe autentice de învățare, nu simple adeverințe obținute formal. Companiile și instituțiile publice pot contribui la definirea unor probleme practice, la mentorat și la dezvoltarea laboratoarelor, dar universitățile trebuie să-și păstreze autonomia academică și rolul de a forma cetățeni, nu doar executanți ai ocupațiilor momentului. Totodată, accesul la facultate nu este suficient dacă studenții vulnerabili nu au mijloacele necesare pentru a rămâne în sistem. Bursele, căminele, serviciile de consiliere, sprijinul pentru sănătatea mintală și programele de recuperare academică sunt investiții în succesul universitar, nu cheltuieli periferice. România pierde prea mulți tineri nu numai prin emigrare, ci și prin abandon, dezorientare în alegerea carierei și imposibilitatea de a suporta costurile indirecte ale studiilor”, adaugă rectorul UVT.

„Lecția desprinsă din comparația datelor la nivel european este că finanțarea produce rezultate atunci când este suficientă, stabilă și orientată către ceea ce se întâmplă efectiv în sala de clasă. Pentru țările care investesc deja mulți bani, întrebarea legitimă este cum pot folosi mai bine resursele. Pentru România, întrebarea este dublă: cum putem investi mai mult și, în același timp, mai inteligent în educație? Europa și-a propus ca până în 2030 proporția elevilor cu rezultate slabe la testele de competențe de bază să scadă sub 15%. România pornește însă de la o distanță considerabilă față de acest obiectiv. Recuperarea decalajului nu se va realiza printr-o singură reformă spectaculoasă, ci printr-o succesiune coerentă de investiții în profesori, intervenții timpurii, echitate, infrastructură, universități și evaluarea transparentă a rezultatelor. Educația nu este doar un capitol bugetar care concurează cu sănătatea, apărarea sau infrastructura. Este o resursă importantă care determină, pe termen lung, funcționarea tuturor celorlalte domenii, pentru că o țară care economisește constant pentru bugetul educației nu cheltuiește mai puțin, ci transferă factura către viitor, unde costurile vor apărea sub forma productivității reduse, a inegalității, a dependenței economice și a neîncrederii sociale”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Modernizarea şi eficientizarea energetică a căminelor studenţeşti şi a sălilor de sport ale Universităţii de Vest din Timişoara” (contract de finanțare: 14233/17 .12.2024, cod proiect e-PNRR:1926145531), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune modernizarea a trei cămine studențești ale Universității de Vest din Timișoara (str. Renașterii, Cameliei și căminul Facultății de Drept) și a două săli de sport (Oituz și Pârvan), în vederea asigurării unei infrastructuri de calitate pentru participarea studenților la un proces educațional modern și incluziv.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat modernizarea a trei cămine studențești ale Universității de Vest din Timișoara și a două săli de sport, în vederea asigurării unei infrastructuri de calitate pentru participarea studenților la un proces educațional modern și incluziv.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

OS 1. Modernizarea infrastructurii existente a Universității de Vest din Timișoara, locuri de cazare și spații pentru activități sportive, prin reducerea consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% și creșterea cu 30% a economiilor de energie primară în trei cămine și două săli de sport, contribuind la creșterea calității vieții generațiilor viitoare.

OS 2. Crearea unor spații moderne și a unor medii de învățare performante în căminele Universității de Vest din Timișoara, pentru a combate accesul limitat la educație al studenților, în special a celor proveniți din medii socio-economice defavorizate.

OS 3. Modernizarea a 445 de locuri de cazare în campusul Universității de Vest din Timișoara, dintre care 178 locuri de cazare (40%) pentru studenții proveniți din medii defavorizate, în trei cămine studențești, pentru asigurarea dimensiunii sociale și incluzive a învățământului superior.

OS 4. Modernizarea a 595 de locuri de recreere, dintre care 238 locuri (40%) pentru studenții proveniți din medii defavorizate, în două săli de sport, pentru creșterea calității vieții studenților și promovarea incluziunii sociale.

Prin modernizarea căminelor și sălilor de sport, Universitatea de Vest din Timișoara contribuie la formarea unei comunități academice și sociale responsabile, preocupate de viitorul planetei și de binele comun. UVT integrează principiile dezvoltării durabile în toate aspectele sale, de la educație și cercetare până la gestionarea resurselor și impactul asupra mediului, făcând un pas esențial în direcția unui viitor mai verde și mai sustenabil.  

***

Valoarea totală a proiectului este de  49.149.161,04 lei, dintre care 43.572.364,21 lei reprezintă valoarea finanțării nerambursabile, cu o valoare neeligibilă de 5.621.796,83 lei.

Date de contact proiect: Ec. Dr. Laurențiu Georgescu – Manager proiect, laurentiu.georgescu@e-uvt.ro

***

_____________________________________________

„Modernizarea şi eficientizarea energetică a căminelor studenţeşti şi a sălilor de sport ale Universităţii de Vest din Timişoara”

_____________________________________________

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Modernizarea și eficientizarea energetică a căminelor studențești ale Universității de Vest din Timișoara: C3, C15, C17” (contract de finanțare: 11659/18.07.2024, cod proiect e-PNRR:1600307008), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune modernizarea a trei cămine studențești ale Universității de Vest din Timișoara, în vederea asigurării unei infrastructuri de calitate pentru participarea studenților la un proces educațional modern și incluziv.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat modernizarea a trei cămine studențești ale Universității de Vest din Timișoara în vederea asigurării unei infrastructuri de calitate pentru participarea studenților la un proces educațional modern și incluziv.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

OS 1. Modernizarea infrastructurii existente a Universității de Vest din Timișoara, locuri de cazare, prin reducerea consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% și creșterea cu 30% a economiilor de energie primară în trei cămine, contribuind la creșterea calității vieții generațiilor viitoare.

OS 2. Crearea unor spații moderne și a unor medii de învățare performante în căminele Universității de Vest din Timișoara, pentru a combate accesul limitat la educație al studenților, în special a celor proveniți din medii socio-economice defavorizate.

OS 3. Modernizarea a 1200 de locuri de cazare în campusul Universității de Vest din Timișoara, dintre care 480 locuri de cazare (40%) pentru studenții proveniți din medii defavorizate, în trei cămine studențești, pentru asigurarea dimensiunii sociale și incluzive a învățământului superior.

Rezultatele investiției s-au concretizat în eficientizarea energetică a căminelor, dar și în modernizarea spațiilor interioare. Grupul țintă total vizat prin acest proiect numără 1200 studenți, din care aproximativ 40% vor fi studenți proveniți din categorii dezavantajate. 

Prin asigurarea condițiilor sigure și oportune pentru studenți, ca urmare a modernizării căminelor, Universitatea de Vest din Timișoara contribuie la formarea unei comunități academice și sociale responsabile, preocupate de viitorul planetei și de binele comun. Integrează principiile dezvoltării durabile în toate aspectele sale, de la educație și cercetare până la gestionarea resurselor și impactul asupra mediului, făcând un pas esențial în direcția unui viitor mai verde și mai sustenabil.  

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Prin intermediul acestui proiect de intervenție majoră pentru modernizarea infrastructurii căminelor studențești, în acord cu cerințele contractului de finanțare, UVT va putea oferi condiții mult superioare de cazare și desfășurare a activităților studențești. Aceste facilități sunt importante, completând gama de factori care determină o foarte bună calitate a vieții pentru studenții UVT.”

***

Valoarea totală a proiectului este de  26.558.392,95 lei, dintre care 23.623.880,03 lei reprezintă valoarea maximă a finanțării nerambursabile.

Date de contact proiect: Ec. Dr. Laurențiu Georgescu – Manager proiect, laurentiu.georgescu@e-uvt.ro

***

_____________________________________________

„Modernizarea și eficientizarea energetică a căminelor studențești ale

Universității de Vest din Timișoara: C3, C15, C17”

_____________________________________________

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Construim pentru educație: Cămine studențești ale viitorului”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune construirea unui cămin studențesc modern în Hub-ul educațional din localitatea Ghiroda, limitrofă Timișoarei, un cămin eficient energetic și adaptat standardelor europene actuale.

Proiectul este finanțat în cadrul Investiției 17 – „Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)”, iar contractul de finanțare (nr. 11679/18.07.2024) a fost semnat între Universitatea de Vest din Timișoara și Ministerul Educației. Perioada de implementare a proiectului a fost cuprinsă între 19 iulie 2024 – 31 august 2026.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat construirea unei noi infrastructuri în cadrul Universității de Vest din Timișoara în vederea asigurării de spații modern amenajate și a unui mediu de învățare performant pentru studenți.

Rezultatele obținute în urma implementării investiției: prin implementarea proiectului „Construim pentru educație: Cămine studențești ale viitorului”, Universitatea de Vest din Timișoara contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii universitare destinate studenților, prin realizarea unui cămin modern, eficient energetic, sustenabil și incluziv.

Rezultatele investiției:

• construirea și operaționalizarea unui cămin studențesc modern în Ghiroda, cu o suprafață totală de 4.948 mp;
• crearea a 162 de locuri de cazare, distribuite în 81 de camere moderne, contribuind la extinderea capacității de cazare a Universității de Vest din Timișoara;
• realizarea unei clădiri la standard nZEB plus, cu un consum de energie primară cu cel puțin 20% mai redus decât nivelul prevăzut de cerințele aplicabile clădirilor nZEB;
• asigurarea unor spații moderne, eficiente energetic și adaptate cerințelor actuale de confort, siguranță și sustenabilitate;
• alocarea a 65 de locuri de cazare, reprezentând 40% din capacitatea căminului, pentru studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate;
• îmbunătățirea condițiilor de locuire și studiu pentru studenții UVT și dezvoltarea infrastructurii sociale aferente învățământului superior.

Impactul investiției: investiția contribuie la creșterea calității vieții studenților, prin facilitarea accesului la spații de cazare moderne și adecvate nevoilor actuale. Totodată, rezervarea unei ponderi importante din locurile disponibile pentru studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate contribuie la creșterea echității și incluziunii în învățământul superior, precum și la facilitarea accesului și participării la educație.

Prin standardele ridicate de performanță energetică ale noii clădiri, proiectul contribuie la reducerea consumului de energie și a impactului asupra mediului, sprijinind tranziția către o infrastructură universitară sustenabilă și eficientă din punct de vedere energetic.

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Și acest al doilea proiect realizat în periurbanul Timișoarei, în Hub-ul educațional de la Ghiroda, reprezintă o etapă importantă în strategia de dezvoltare a infrastructurii educaționale a universității noastre, pentru susținerea performanței academice, oferind condiții optime de trai pentru studenții UVT. Contribuția PNRR la modernizarea Universității de Vest din Timișoara și a centrului universitar timișorean este importantă, chiar vitală pentru viitorul educației din vestul țării.”

***

Valoarea totală a proiectului este de 52.958.278,79 lei, dintre care 47.235.636,22 lei reprezintă valoarea contribuției comunitare din PNRR.

Date de contact proiect: Ec. Dr. Laurențiu Georgescu – Manager proiect, laurentiu.georgescu@e-uvt.ro

***

_____________________________________________

„Construim pentru educație: Cămine studențești ale viitorului”

_____________________________________________