Cercetători ai universităților componente ale Consorțiului Universitaria (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București) au realizat, în perioada martie 2020 – februarie 2021, un studiu privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față.
Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la această cercetare evaluativă, care a evidențiat faptul că, în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe. Nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major.
Colectivul care a asigurat realizarea acestei cercetări este format din cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări constante pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale, de la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Proiectul CRED, Proiectul ROSE, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Pentru studiu au fost luate în calcul 10.246 de chestionare completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020), cu 6.436 de respondenți din învățământul preuniversitar. Investigația relevă măsurile de sprijin necesare și poate constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației.
Conform studiului, cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine (în funcție de scorul pe o scală de la 1 la 4):
• Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59
• Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2.39
• Insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor: 2.36
• Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27
• Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale: 2.27
• Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25
• Lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice: 2.23
La o comparație între cadrele didactice din școli din mediul rural și urban, apar diferențe semnificative în special în ceea ce privește accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în configurarea și utilizarea aplicațiilor și platformelor digitale.
Transpunerea activităților didactice în noua formulă presupune o combinație de competențe didactice, de management educațional, tehnice, precum și un cadru administrativ și organizațional favorabil. Sprijinul persoanelor resursă din proximitate, în special a directorilor de școli, a fost definitoriu – rolul acestora se confirmă și justifică, încă o dată, nevoia de manageri buni pentru succesul instituției educaționale, atât în pandemie cât și situații de „normalitate”.
