Volumele au fost prezentate publicului de autor, alături de Iacob Checiu și Aurel Faur.

În perioada 22–25 octombrie 2026, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara a participat la Sit + Read Artbook Fair, un eveniment dedicat publicațiilor independente, experimentului vizual și întâlnirilor dintre comunitățile creative. Ajuns la cea mai amplă ediție de până acum, cu peste 50 de artiști participanți, locali, naționali și internaționali, târgul continuă o tradiție construită în jurul dialogului dintre artă, design, ilustrație și cultura publicațiilor independente.

Pentru Facultatea de Arte și Design, participarea a reprezentat o oportunitate de a face vizibilă diversitatea proiectelor dezvoltate în mediul universitar, de a încuraja schimbul de idei între studenți și profesioniști și de a consolida legăturile dintre educația artistică și scena creativă locală. Pe parcursul celor patru zile, Timișoara a devenit un spațiu de întâlnire pentru artiști, designeri, editori independenți, ilustratori și public, evidențiind potențialul unei comunități creative dinamice și conectate.

Un punct important al prezenței FAD a fost standul dedicat proiectelor studenților de la specializările Design Grafic și Grafică. Vizitatorii au avut ocazia să descopere și să răsfoiască lucrări realizate în cadrul temelor de semestru, precum și proiecte de licență și disertație, într-un context diferit de cel obișnuit al expunerii academice.

Prezența acestor lucrări într-un eveniment dedicat publicațiilor independente a evidențiat potențialul enorm al celor două comunități de studiu, atât prin diversitatea abordărilor vizuale, cât și prin capacitatea proiectelor de a genera dialog și de a intra în contact direct cu un public mai larg. Dincolo de expunerea propriu-zisă, participarea a oferit studenților ocazia de a observa felul în care proiectele lor pot funcționa în afara contextului universitar, într-un mediu în care ideile sunt împărtășite, discutate și puse în relație cu alte practici creative.

Implicarea Facultății de Arte și Design s-a extins dincolo de standul expozițional fiind parteneri direcți. Studenții au contribuit prin voluntariat la desfășurarea evenimentului, devenind parte activă a unei experiențe care încurajează inițiativa, colaborarea și conectarea la comunitatea profesională.

Totodată, în cadrul programului Sit + Read Artbook Fair, realizat în asociere cu Local Design Circle, studenți și cadre didactice au participat cu lucrări în inițiativele Poster.jam și &NowEast. Aceste colaborări au creat contexte suplimentare de explorare și expunere. Prin astfel de experiențe, participarea la evenimente culturale și profesionale contribuie la extinderea orizontului de învățare, oferindu-le studenților posibilitatea de a-și testa ideile, de a interacționa cu alți creatori și de a descoperi noi direcții pentru dezvoltarea propriilor practici.

Portofolio Review: de la proiectul academic la practica profesională

Un alt moment important al colaborării a avut loc în 22 octombrie, când Facultatea de Arte și Design i-a găzduit pe Artemisa Pascu, Andrei Grosu și Ana Chita, reprezentanți ai Local Design Circle, pentru o sesiune de Portofolio Review.

Studenții din anul III de licență și anul I de master de la secția Design Grafic au avut ocazia să își prezinte portofoliile și să primească feedback direct, într-un dialog despre selecția și organizarea proiectelor, claritatea prezentării, coerența demersului creativ și felul în care munca individuală poate fi comunicată într-un context profesional.

Întâlnirea a oferit un cadru valoros de reflecție asupra propriilor parcursuri și a pașilor următori în dezvoltarea profesională. Contactul direct cu practicieni din domeniu le-a permis studenților să privească portofoliul nu doar ca pe o colecție de lucrări, ci ca pe un instrument de comunicare a identității creative, a procesului de lucru și a potențialului individual.

Participarea la Sit + Read Artbook Fair 2026 reconfirmă importanța colaborărilor dintre mediul universitar și inițiativele independente care susțin scena artistică și de design. Astfel de contexte oferă vizibilitate proiectelor dezvoltate în facultate, stimulează întâlnirile dintre generații și profesii și creează oportunități concrete de învățare dincolo de atelier sau sala de curs.

Facultatea de Arte și Design UVT le mulțumește Artemisei Pascu, lui Andrei Grosu și Anei Chița de la @localdesigncircle, echipelor @localdesignawards, @posterjam și @andnowweast, lui Florin Fâra și întregii echipe Sit + Read Artbook Fair pentru deschidere, implicare și colaborare.

Patru zile, peste 50 de artiști și numeroase idei puse în circulație — un weekend care a demonstrat cât de mult pot crește proiectele atunci când există spațiu pentru experiment, întâlnire și schimb de experiență.

Ne bucurăm să susținem inițiative care conectează educația, practica profesională și comunitatea creativă și să contribuim, împreună, la noi contexte în care designul și arta pot fi explorate, împărtășite și duse mai departe.

Coordonatori:

Florin Fâra, reprezentant – Sit + Read Artbook Fair

Artemisei Pascu, lui Andrei Grosu și Anei Chița, reprezentanți @localdesigncircle, @localdesignawards, @posterjam și @andnowweast

Cezara Carla Pădurean, reprezentant Facultatea de Arte și Design

Organizatori: Claudia Feti și Bogdan Neciu

Voluntari Facultatea de Arte și Design: Andreea Popa, Dana Gagea, Andrei Badea, Dragoș Teodorescu

Photo credit: @Andrei Infinit, arhivă proprie FAD

Asist. Univ. Dr. Cezara PĂDUREAN

„woody – a movieopera” a adus împreună compoziția muzicală, știința, sunetele culese din pădure și filmul, într-un spectacol născut dintr-o cercetare artistică începută în 2023.

Proiectul, cofinanțat de AFCN, este realizat de compozitoarea Sabina Ulubeanu, mezzosoprana Claudia van Hasselt și producătoarea și regizoarea Mirona Radu și prezentat de Asociația Art&Co în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara.

Premiera a avut loc pe 17 octombrie 2026, de la ora 20:00, la Muzeul Miklosi din Timișoara.

Pornind de la ideea transformării monodramei într-o formă de teatru muzical documentar care integrează metode și tehnici cinematografice, cele trei artiste au conturat formatul „woody – a movieopera”. Muzica contemporană, soundscape-ul și filmul alcătuiesc o narațiune multimedia despre codrii Bucovinei și comunitățile huțule, în dialog cu științele pădurii, ecoacustica și antropologia.

Membrii comunității academice ai Universității de Vest din Timișoara implicați direct în acest proiect au fost compozitoarea Sabina Ulubeanu, lect. univ dr la Facultatea de Muzică și Teatru, inițiatoare a demersului, și contrabasistul Arthur Balogh, asist. univ. drd în cadrul aceleiași instituții. În luna august 2025, Universitatea de Vest din Timișoara a sprijinit-o pe Sabina Ulubeanu în procesul de cercetare artistică, prin grantul DEVELOP. Rezultatul acestei cercetări a luat forma unui univers sonor ce reunește două componente distincte: compoziția muzicală semnată de lect. univ. dr Sabina Ulubeanu și soundscape-ul creat de Claudia van Hasselt din înregistrări de teren culese și prelucrate, inclusiv sunete subterane și subacvatice. Partitura a fost interpretată live de Claudia van Hasselt (mezzosoprană), asist. univ. drd Arthur Balogh (contrabas), Mihai Pintenaru (clarinet) și Cătălin Crețu (electronică live). Compoziția și soundscape-ul intră în dialog cu filmul, al cărui montaj și a cărui componentă de artă video au fost realizate de asist. de cercetare drd. Mirona Radu, UNATC.

„Adeseori m-am întrebat, încă din etapa cercetării pentru woody-a movie opera, cum se mai poate scrie o operă în ziua de azi. Răspunsul a venit treptat, pe măsură ce ne adânceam în descoperirea pădurii, cu straturile ei științifice, poetice sau umane- deopotrivă o umanitate brutală sau plină de dragoste pentru fiecare centimetru de viață. Conținutul muzical nu apare doar în sunetele produse de instrumente și voce, ci se extinde firesc în relație cu filmul, field recordings, înregistrările subacvatice și viața subterană. Uvertură, arii, recitative, interludii, coruri? Sigur că da, difuzate și sublimate în pluriconținutul formatului final. Opera înseamnă și o multitudine de subiecte care întregesc firul narativ principal. Protagonistul nostru este, în cele din urmă, copacul, în toate ipostazele sale. L-am ascultat, l-am plâns, l-am celebrat, m-am minunat, l-am filmat, l-am fotografiat și, în cele din urmă, l-am înconjurat cu muzică.  L-am lăsat să se transforme în mine. Nu l-am umanizat. Ar fi un sacrilegiu.

Cei mai frumoși paltini din Bucovina merg către construcția celui mai mare instrument din lemn.  Contrabasul. Fluierul însoțește păstorul dintotdeauna. Clarinetul. Vocea e mereu cu noi și în noi: respiră, ne vorbește, ne doinește, ne ceartă, ne mângâie și ne descântă. La final, toate vocile movie-operei – imagine, soundscape, compoziție și scenografie, se întâlnesc într-o formă neobișnuită de cvartet. Tot nu știu cum se scrie o operă înnoitoare în ziua de azi. Știu că woody doar așa s-a putut scrie” – declară lect.univ dr. Sabina Ulubeanu.

Cercetarea a început în 2023, când Claudia van Hasselt și Sabina Ulubeanu au primit sprijinul unei burse acordate de Institutul Goethe. În 2024, alături de colegii din asociația berlineză FrauVonDa//, au explorat pădurile Maramureșului și Bucovinei. Mirona Radu s-a alăturat echipei mai târziu în același an. În 2025 și 2026, vizitele repetate în Bucovina au urmărit schimbările sunetelor și culorilor pădurii de-a lungul anotimpurilor, precum și exploatarea economică a fondului forestier.

Cu hidrofoane, geofoane, dispozitive de înregistrare a sunetelor din sol, endoscoape și camere video convenționale și subacvatice, echipa a explorat procese greu perceptibile din apă și din solul pădurii. Cercetarea de teren a inclus dialoguri cu pădurari, oameni de știință, activiști de mediu și localnici, culegerea cunoștințelor tradiționale ale comunităților huțule – comunități montane vorbitoare de ucraineană – și mărturii de istorie orală din Bucovina.
„A asculta din nou, a privi din nou, a simți din nou” înseamnă pentru mine să ne reorientăm simțurile și să ne deschidem către lumi care se află dincolo de percepția noastră imediată. Sub pământ și în apă se aplică legi diferite ale sunetului. Există un cosmos paralel pe care abia îl putem auzi, vedea sau simți fără ajutorul unor dispozitive tehnice – și totuși unul pe care îl împărtășim cu nenumărate alte creaturi.

Prin woody-a movie opera, îmi propun să-mi imaginez acest spațiu senzorial comun și să combin cunoștințele științifice despre pădure – această rețea bogată și interactivă de elemente și forme de viață diverse – cu o legătură personală și empatică față de aceasta. Înregistrările de teren sunt redate în forma lor originală, permițând coexistența egală a diferitelor peisaje sonore. Sunt fascinată de necunoaștere: de frumusețea a ceea ce nu înțelegem și de posibilitatea de a dezvolta, pornind de aici, perspective noi, transnaționale, asupra responsabilității noastre comune față de lume.

Căci brutalitatea cu care noi, oamenii, invadăm comunitatea vie a pădurii și luăm cu lăcomie ceea ce credem că ni se cuvine este  expresia unei probleme europene, ba chiar globale. Atitudinea aceasta este specifică colonialismului – inclusiv celui intern- și persistă în relația noastră cu pădurea.

„da unde suntem noi aicia, nea Mitică?”  este, așadar, mai mult decât o simplă întrebare despre locația noastră în acea noapte de vară la granița cu Ucraina. Este o întrebare fundamentală despre locul nostru pe acest pământ.

Ce înseamnă să nu fim noi încununarea creației?

Putem să facem un pas înapoi, să ascultăm curioși și să recunoaștem cât de multe lucruri ne scapă cunoașterii și simțurilor noastre?

Cum vrem să trăim împreună – în pace pe Pământ și în armonie cu acesta? ”- afirmă Claudia van Hasselt.

Prin practici de știință participativă (citizen science), proiectul pune în legătură cunoașterea comunităților locale cu perspectivele geologilor, antropologilor și silvicultorilor, precum și cu experiența meșteșugarilor. Materialele adunate până spre sfârșitul verii anului 2026 au contribuit treptat la forma spectacolului. Cercetarea artistică transformă aceste întâlniri într-o experiență senzorială despre pădure ca spațiu al memoriei colective și al complexității ecologice, întrebându-se cum poate contribui arta la înțelegerea, documentarea și protejarea ecosistemelor amenințate.

„woody pornește pentru mine de la o întrebare foarte simplă: cât din ceea ce privim vedem cu adevărat? Vedem rănile pădurii, imposibil de ignorat, cum sunt pădurile care dispar sub ochii noștri, dar vedem mult mai greu complexitatea vieții care există dincolo de ele. Îi recunoaștem formele, culorile, sunetele și credem că știm ce privim, în timp ce nenumărate relații, ritmuri și forme de viață rămân în afara percepției noastre.

Totuși pentru mine, woody nu este doar despre pădure. Este și despre felul în care ne raportăm la ceea ce este în afara noastră – la ceilalți, la alte forme de viață și la forțe mult mai mari decât noi, cum este natura. Cât de repede credem că știm ce avem în față și cât de rar rămânem suficient de mult pentru a descoperi un alt strat. Prin imagine și sunet, woody încearcă să tulbure puțin această certitudine, să schimbe perspectiva și să ne apropie de ceea ce nu putem vedea, auzi sau înțelege pe deplin. Este o creație hibridă în care nu vorbim atât despre pădure, cât lăsăm pădurea să devină un mod de a vorbi despre felul în care întâlnim alteritatea și necunoscutul. Nu pentru a face necunoscutul cunoscut, ci pentru a-i face loc” – declară asistent de cercetare drd. Mirona Radu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”.

Dezbaterile publice care însoțesc spectacolele reunesc artiști, cercetători și reprezentanți ai organizațiilor de mediu, în jurul temei pădurii ca spațiu de întâlnire între cunoaștere științifică, memorie colectivă și practică artistică.

Calendarul evenimentelor

Timișoara, premieră
17 octombrie 2026, ora 20:00. Accesul în sală de la 19:30.
Muzeul Miklosi

Suceava, masă rotundă
3 noiembrie 2026, ora 16:00
Auditorium, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Suceava, spectacol
4 noiembrie 2026, ora 19:00. Accesul în sală de la 18:45.
Auditorium, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

București, masă rotundă
6 noiembrie 2026, ora 19:00
CINETic UNATC

București, spectacol
7 noiembrie 2026, ora 20:00. Accesul în sală de la 19:45.
ARCUB Gabroveni

Echipa

Idee: Sabina Ulubeanu și Claudia van Hasselt
Producție artistică: Claudia van Hasselt și Sabina Ulubeanu
Dramaturgie și regie: Mirona Radu, Claudia van Hasselt, Sabina Ulubeanu
Compoziție: Sabina Ulubeanu
Soundscape, înregistrări subterane și subacvatice: Claudia van Hasselt
Video art, montaj: Mirona Radu
Scenografie: Alin Rotariu
Imagine: Claudia van Hasselt, Sabina Ulubeanu, Mirona Radu
Înregistrări în teren: Claudia van Hasselt, Sabina Ulubeanu
Înregistrare interviuri: Nicolas Wiese
Identitate vizuală : Ovidiu Hrin

Cu: Claudia van Hasselt, mezzosoprană; Arthur Balogh, contrabas; Mihai Pintenaru, clarinet și fluiere; Cătălin Crețu, electronică live

Echipa tehnică: Uțu Pascu, sunet; Cristian Văduva, video

***

Organizatori și parteneri

Organizator: Asociația Art&Co

Partener principal – Creatrix Fama
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Partener instituțional : Universitatea de Vest din Timișoara

Parteneri: Centrul de Proiecte Timișoara, Institutul de Chimie „Coriolan Drăgulescu”, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Națională de Muzică din București, ARCUB, CINETic – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, Institutul Cultural Român, FrauVonDa//, Asociația Geoconcept, Agent Green, Institutul Goethe din București, Festivalul Simultan, Festivalul Meridian

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Eveniment organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Regizat de Jon Erwin, „Tânărul Washington” a avut premiera la Tribeca Festival pe 13 iunie 2026 și a fost lansat în Statele Unite pe 3 iulie, în ajunul celei de-a 250-a aniversări a Declarației de Independență. Filmul nu a intrat încă în circuitul cinematografelor din România, astfel că proiecția a oferit studenților ocazia de a vedea producția în avanpremieră. Cuvântul de bun venit i-a aparținut decanului FLIFT, Prof. Univ. Dr. Habil. Dana Percec. A urmat o scurtă introducere a filmului, susținută de Emily Zeeberg.

Pelicula îl surprinde pe George Washington cu decenii înainte de a deveni primul președinte al Statelor Unite, înainte de a deveni părintele unei națiuni, ca simplu soldat în lupta pentru  supraviețuire. După proiecție, discuția cu reprezentanta Ambasadei a pornit de la relevanța poveștii tânărului Washington pentru lumea de astăzi. Principalele intervenții din public le-au aparținut masteranzilor și doctoranzilor în Studii Americane, care au remarcat reprezentarea eroică a lui Washington și imaginea filmului, de la peisaje până la scenele de bătălie. Participanții au reflectat asupra importanței motivației intrinseci, a ambiției și a spiritului de sacrificiu, teme care au pus în legătură experiența unui tânăr din secolul XVIII cu preocupările studenților de azi.

Proiecția continuă o colaborare cu tradiție la UVT. În aprilie 2023, Ambasada SUA și American Film Showcase au propus, în colaborare cu CSAM, Zilele Documentarului American, cu cinci documentare proiectate în amfiteatrul A11. Întâlnirea din 22 octombrie 2026 a avut marcat momente aniversare și pentru comunitatea gazdă: FLIFT împlinește 70 de ani (1956-2026), iar Centrul de Studii Americane, 4 ani de activitate culturală și de cercetare susținută. Prin astfel de evenimente, CSAM își continuă seria inițiativelor dezvoltate împreună cu Ambasada SUA, oferind comunității un prilej de reflecție critică și dialog despre cultura și istoria americană.

***

Expoziția doctorandului Facultății de Arte și Design UVT, Toma Libotyan, a reunit 12 lucrări holografice de dimensiuni diferite, prin intermediul cărora artistul a investigat transformarea obiectelor cotidiene în imagini, proiecții și simulacre. Supuse unor procese de digitalizare, multiplicare și artificializare, obiectele familiare sunt desprinse de funcțiile lor inițiale și transferate într-un univers vizual steril, mecanic și ambiguu, în care granițele dintre original și copie, material și virtual devin tot mai dificil de identificat.

Pornind de la întrebarea „Când încetează un lucru să mai fie obiectul familiar pe care îl recunoaștem?”, proiectul artistic a invitat privitorul să reflecteze asupra modului în care tehnologia redefinește experiența vizuală și raportarea la lumea materială. În acest context, obiectul își pierde caracterul recognoscibil și funcțional, devenind o prezență instabilă, situată la intersecția dintre realitate și reprezentare.

Toma-Gabriel Libotyan este artist vizual și doctorand în domeniul artelor vizuale la Facultatea de Arte si Design UVT, cu o practică artistică orientată spre investigarea relațiilor dintre obiect, imagine și tehnologie. Demersul său explorează efectele digitalizării asupra percepției și asupra modului în care realitatea este reprezentată, reprodusă și reinterpretată prin intermediul noilor medii vizuale.

Expoziția „NO SIGNAL” face parte din programul „Anuala Venețiană UVT”, o inițiativă de cooperare culturală și academică multianuală, dedicată promovării internaționale a artiștilor vizuali emergenți, absolvenți ai Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Prin acest program, universitatea își consolidează prezența în spațiul cultural european și contribuie la dezvoltarea dialogului artistic dintre România și Italia, oferind noilor generații de creatori oportunități de vizibilitate și afirmare într-un context internațional.

Prezentarea expoziției la Veneția reconfirmă rolul colaborărilor instituționale în susținerea creației contemporane și în conectarea mediului artistic universitar din Timișoara la circuitul cultural internațional.

În fiecare octombrie, studenții geografi se pregătesc pentru una dintre cele mai captivante experiențe academice: practica de specialitate organizată de Departamentul de Geografie al FCBG. Această activitate, care rezonează cu spusele marelui geograf George Vâlsan, „Geografia se măsoară cu pasul”, este esențială pentru dezvoltarea competențelor practice în domeniu. Activitățile de teren sunt integrate în planurile de învățământ ale tuturor specializărilor din departament și sunt concepute pentru a susține aprofundarea cunoștințelor teoretice și a abilităților metodologice acumulate de studenți pe parcursul anului universitar 2026-2027. Practicile nu doar că facilitează aplicarea teoriei, ci și formarea competențelor de cercetare științifică, prin interacțiunea directă cu diverse spații geografice. În acest an, activitățile s-au desfășurat în regiunile Sudul Transilvaniei, Nordul Olteniei și București pentru studenții de anul II, și în Maramureș și Masivul Bucegi – Valea Prahovei pentru cei din anul III.

Pentru studenții anului II specializarea Geografie, practica desfășurată la București și coordonată de lector Dr. Sorin Pavel și conf. Dr. Sebastian Jucu, a constituit în primul rând o bună oportunitate de a identifica principalele elemente urbane, social-economice și turistice ale Capitalei, de la Palatul Parlamentului și formele de organizare a spațiilor urbane din zona centrului istoric și până la dinamica terțiară din nordul Bucureștiului. Studenții participanți au putut în final să se raporteze critic la problematica fizionomiei și funcționalității spațiului de studiu pe baza cunoaşterii componentelor urbane şi a evoluţiei acestora în diverse contexte social-istorice.

Studenții din anul II, specializarea Geografia turismului s-au deplasat în Sudul Transilvaniei – Nordul Olteniei, sub coordonarea cadrelor didactice conf. Dr. Alexandru Dragan și lector Dr. Mircea Ardelean, unde au avut ocazia să descopere și să aprofundeze o realitate spațială complexă: particularitățile și modul de organizare spațială a zonelor rurale, conservarea ariilor protejate, planificarea spațiilor turistice, problemele zonelor marginalizate etc.

Studenții anilor III au avut de optat pentru două locații deosebite: nord-vestul României (Maramureșul) și Masivul Bucegi – Valea Prahovei. Pentru cei care s-au deplasat în nord-vestul țării, practica a fost axată pe dezvoltarea abilităților de analiză geografică și a competenţelor de cercetare din domeniile geografiei umane, planificării teritoriale, dezvoltării locale şi regionale şi, nu în ultimul rând, a analizelor cu rol de diagnoză asupra dezvoltării socio-economice, a aspectelor specifice geografiei turismului, a geografiei sociale şi culturale. Sub îndrumarea cadrelor coordonatoare ale aplicației, conf. Dr. Andrei Dornik și asist Dr. Marinela Chețan, studenții au putut astfel înțelege mai bine problemele teritoriale și sociale cu care se confruntă comunitățile locale și modalitățile prin care autoritățile și specialiștii încearcă să le rezolve.

Cadrele didactice coordonatoare ale aplicației desfășurate în Masivul Bucegi – Valea Prahovei (prof. univ. Dr. habil. Mircea Voiculescu și lector Dr. Ana Ianăș) au oferit studenților din anii II drumeții zilnice în situri de interes științific, relevante pentru înțelegerea problemelor de geografie propuse pentru această activitate. Au fost vizitate situri importante din punct de vedere geomorfologic (Platoul Bucegilor, Valea Jepilor, Vf. Omu etc.), ocazie cu care au fost observate la fața locului tipurile de relief asociate, precum și peisajele specifice. În fiecare din aceste situri studenții au primit explicații și li s-au prezentat rezultatele cercetărilor recente întreprinse, inclusiv cele realizate de colectivul Departamentului de Geografie al UVT. De asemenea, s-a urmărit îmbunătățirea competențelor studenților de a realiza observații și cartări în teren.

În ansamblu, practica de specialitate a studenților geografi a constituit o bună oportunitate pentru desfășurarea unor activități menite să articuleze legătura dintre teorie și practică, între mediul geografic și realitățile social-economice. Această activitate constituie o preocupare constantă a Departamentului de Geografie de a introduce în pregătirea studenților geografi noi competențe de explorare a spațiului geografic, de problematizare a fenomenelor observate pe teren și de transpunere constantă a acestora într-un cadru analitic în cadrul cursurilor și seminarelor din planul de învățământ.

Sorin PAVEL

Cuvântul de deschidere a fost susținut de prof. univ. dr. Diana Andreescu, decan al Facultății de Arte și Design UVT, și lect. univ. dr. Maria Sârbu, din cadrul FAD. Expoziția este coordonată de conf. univ. dr. Dumitru Rotaru și poate fi vizitată până în data de 3 noiembrie 2026.

Prezențe autonome, monumentale, dar în același timp discrete, lucrările lui Nicolae Moldovan reunite în expoziția „Forma esențializată” propun o reflecție asupra materiei, formei și timpului. Sculpturile se disting printr-o atemporalitate care le conferă, paradoxal doar în aparență, o profundă actualitate.

Organizată ca o contribuție a Facultății de Arte și Design din Timișoara la Anul Internațional Brâncuși, expoziția lui Nicolae Moldovan se înscrie într-un context mai amplu de reflecție asupra capacității sculpturii de a concentra, prin simplificare, o experiență complexă a lumii.

Raportarea la universul brâncușian nu trebuie înțeleasă însă în termenii unei filiații directe sau ai unei influențe formale, ci prin încrederea acordată puterii formei reduse la esențial și posibilității ca materia, eliberată de excesul descriptiv, să dobândească o prezență puternică, echilibrată și lipsită de stridențe.

***

Despre eveniment

Expoziția: Lucrările lui Nicolae Moldovan, reunite în expoziția „Forma esențializată” propun forme simplificate, eliberate de elementul anecdotic sau descriptiv, par să aparțină unui prezent suspendat între memoria unor timpuri arhaice și presimțirea unui timp încă nenăscut. Arhaice fără a fi vetuste și contemporane fără a depinde de circumstanțele prezentului, lucrările își revendică astfel o permanență a formei, în timp ce lutul din care sunt modelate păstrează și evocă memoria geologică a materiei. Din punct de vedere formal, obiectele ating un nivel de simplitate care pare să se sprijine pe ceva fundamental uman. Această reducere deliberată a vocabularului plastic își găsește ecoul și în titlurile unor lucrări precum Monoliți, Silexuri, Relație sau Regele și regina. Titlurile deschid câmpuri de semnificație fără a limita interpretarea: Monoliți și Silexuri trimit către memoria minerală și geologică a materiei, în timp ce Relație și Regele și regina introduc posibilitatea unei dimensiuni simbolice și umane.

Artist: lect. univ. dr. Nicolae Moldovan

Vernisaj: joi, 8 octombrie, ora 12:00

Loc: Galeria Mansarda, Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara

Cuvânt de deschidere: prof. univ. dr. Diana Andreescu și lect. univ. dr. Maria Sârbu

Coordonator: conf. univ. dr. Dumitru Rotaru

Perioada expoziției: 8 octombrie – 3 noiembrie

Text curatorial: lect. univ. dr. Maria Sârbu

Echipa de cadre didactice a interacționat cu sute de elevi din clasele a XI-a și a XII-a, oferindu-le detalii despre programele de chimie, biologie, geografie, facilitățile din campus, oportunitățile de cercetare și perspectivele de carieră pe care UVT le deschide pentru viitorul lor.

Această călătorie educațională a început la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din Orăștie, unde comunitatea locală s-a arătat extrem de deschisă și primitoare. Dialogul cu viitorii studenți a continuat apoi în Hunedoara, la Colegiul Național „Traian Lalescu”, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” și Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”. Sesiunea de vizite a trecut ulterior prin Deva, la Colegiul Tehnic „Transilvania” și Colegiul Tehnologic „Grigore Moisil”, încheindu-se cu succes în sălile de clasă de la Colegiul Național „Decebal” din Deva.

Reușita tuturor acestor întâlniri a fost posibilă datorită primirii călduroase oferite de conducerile liceelor vizitate, precum și sprijinului instituțional constant acordat de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și de doamna Inspector Școlar General Maria Ștefanie.

Pornind de la interesul și entuziasmul manifestat de tinerii hunedoreni de-a lungul acestor zile, întreaga echipă FCBG își exprimă speranța de a-i revedea cât mai curând pe acești elevi remarcabili, de data aceasta făcând primii pași ca studenți în comunitatea academică a Universității de Vest din Timișoara.

Festivalul s-a desfășurat în perioada 19–21 octombrie 2026, între orele 13:00 și 14:30, în Amfiteatrul A31 al Universității de Vest din Timișoara, în cadrul IDEEAS Fest – „Viitor în construcție”.

Organizat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Short Film Breaks, festivalul a propus publicului o experiență în care filmul a devenit un instrument de explorare și înțelegere a realităților sociale. Tema primei ediții, „Amalgam”, a surprins diversitatea și complexitatea societății în care trăim, invitând participanții să privească din perspective diferite experiențele, relațiile și provocările care ne influențează viața individuală și colectivă.

Proiecțiile au fost urmate de dezbateri moderate de cadre didactice ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială, oferind participanților ocazia de a discuta despre temele abordate în filme și despre relevanța lor pentru comunitatea locală și societatea românească.

Prin „Society on the Screen – SOS 301”, FSAS își propune să consolideze legătura dintre universitate și comunitate și să ofere studenților, cadrelor didactice și publicului larg oportunitatea de a explora probleme sociale actuale într-un format accesibil și participativ. Festivalul se înscrie în demersurile facultății de a promova dialogul public și de a face cunoscute contribuțiile sociologiei și asistenței sociale la înțelegerea și abordarea provocărilor contemporane.

***

Despre Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității de Vest din Timișoara formează specialiști în domeniul resurselor umane, sociologiei și asistenței sociale și contribuie, prin activitățile sale didactice, de cercetare și de implicare publică, la înțelegerea fenomenelor sociale și la dezvoltarea comunităților. Prin inițiative precum „Society on the Screen – SOS 301”, facultatea urmărește să aducă rezultatele și perspectivele științelor sociale în dialog direct cu societatea.

Persoană de contact pentru presă: conf. univ. dr. Marius Matichescu, decan, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea de Vest din Timișoara, E-mail: marius.matichescu@e-uvt.ro

„Expoziția transmite un mesaj universal despre valoarea patrimoniului imaterial legat de pământ, accesibil dincolo de bariere lingvistice, culturale sau profesionale. Parcursul materie primă – gest – manufact, expus prin multiple medii de expresie (fotografie, film, materie și texturi specifice, mostre ale celor patru tehnici constructive cu pământurile locale), atrage vizitatorul într-un periplu senzorial menit să-i activeze memoria, imaginația și cunoașterea încorporată a modelării pământului” – Atelier Terrapia.

Pe lângă mostrele de tehnici locale realizate colectiv de o amplă echipă, expoziția a inclus și o componentă audiovizuală realizată în urma documentării Școlii de Vară Regio Earth 2026. Un film documentar de tip making-of a urmărit procesele de lucru, gesturile, materia, atmosfera atelierelor și interacțiunile dintre participanți, oferind publicului o perspectivă apropiată asupra experienței de lucru și de învățare colectivă. Filmul a putut fi vizionat în cadrul expoziției, într-un spațiu dedicat. Echipa de realizare a fost formată din Ioana Dorobanțu-Gordon (regie), Sami Al Mouallem (imagine și montaj), Adrian Achirei, Anisia Dancu (filmări suplimentare), completată de fotografii Constantin Duma, Flori Achim-Neagu și Cosmin L. Neagu.

Proiectul „O călătorie culturală în pământurile Banatului” a fost implementat de Asociația My Banat împreună cu Atelier Terrapia și Universitatea de Vest din Timișoara și co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) și a oferit un alt fel de comunicare a patrimoniului imaterial legat de prelucrarea creativă a pământului local, printr-un limbaj accesibil și o perspectivă proaspătă, interdisciplinară.

Activitățile proiectului au urmărit deschiderea către marele public a unui demers de specialitate de cercetare aplicată și transmitere a cunoașterii tehnice despre pământul constructiv. Documentarea culturilor constructive s-a realizat în Câmpia Banatului, Dealurile Lipovei și Dealurile Făgetului, iar cercetarea aplicată a acestora s-a desfășurat în Timișoara în cadrul școlii de vară Regio Earth 2026, la Facultatea de Arte și Design, în Galeria cu Platani-UVT Art Center și în Parcul cu Platani al Universității de Vest din Timișoara.

Expoziția a fost deschisă publicului în perioada 20 – 30 octombrie 2026, informații suplimentare putând fi găsite pe pagina evenimentului: https://bit.ly/4ep5gsW. Galeria digitală a proiectului poate fi explorată pe pagina regio.earth.

***

Parteneri în proiect: Atelier Terrapia, Asociația KFZ (Fine Art & Craft Club), Organization of Environmentally Conscious Builders Körépítők, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design FAD – UVT, Centrul de Studii pentru Patrimoniu și Antropologie Culturală – RHeA UVT, Asociatia Greenfeel, ICR Roma/Accademia di Romania in Roma, Asociația Città della terra cruda, Craterre, Studio Peisaj, Fundatia Eta2u, The Village, Caminota, Egeria, Printpress.

Parteneri media: TVR Timisoara, Informedia Press SRL – www.tion.ro, David Press Print SRL – www.timnews.ro. *

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.