Revista presei – 1 martie 2021

Motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei perioade în care au predat online, arată rezultatele unui stdiu realizat de Consorţiul Universitaria, la care au participat peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar.

Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la un studiu al Consorţiului Universitaria care a analizat desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față, între lunile martie 2020 și februarie 2021. Potrivit rezultatelor acestui studiu, în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe.

Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt:

1. nivelul de stres psihic, social, tehnic;
2. lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online;
3. timpul insuficient pentru planificarea/ organizarea lecțiilor;
4. lipsa unui computer suficient de performant;
5. lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale;
6. lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare;
7. lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice.

Prof. univ. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest şi preşedinte în exercițiu al Consorţiului Universitaria, spune că sunt multe rezultate în cadrul acestui studiu care trebuie menţionate: „Ppoate contrar așteptărilor, avem o creștere de 30% a motivației pentru cariera didactică, cu un procent chiar mai mare în zona rurală. Practic, unul din trei profesori din mediul rural susțin că acest an a contribuit la creșterea propriei motivații pentru cariera didactică. Totodată, se pare că, deși cadrele didactice din mediul rural resimt mai mari dificultăți tehnice (de exemplu, la accesarea internetului și platformelor) în comparație cu cele din mediul urban, în acest an dificultățile percepute au scăzut în intensitate semnificativ. Studiul arată clar că, iată, după un an de școală online, cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cu accent pe zona rurală, și-au îmbunătăți competențele tehnice necesare pentru utilizarea tehnologiei în actul educațional.”

Dacă îți dorești un centru de tineret la tine în cartier, acum ai șansa să spui cum vrei să arate. După deschiderea celor cinci centre în anul 2019, Fundația Județeană pentru Tineret urmează să pregătească alte zece. Înainte de toate, tinerii sunt rugați să spună ce nevoi au.

Pe lângă centrele de tineret din Aradului, Lipovei, Girocului, Dâmbovița și Calea Șagului, construite în 2019, la vară se vor face alte zece. Tinerii pot completa un chestionar pentru a spune cum și-ar dori să arate viitoarele centre.

„Fundația Județeană pentru Tineret Timiș implementează în prezent proiectul «Youth Centres Up 2», prin care dorește să amenajeze alte zece centre de tineret în cartierele din Timișoara. Noi am lansat un apel pentru a colecta informații de la tineri, cum vor să fie amenajate centrele, și abia după începem procesul. În perioada de vară urmează să le amenajăm și așteptăm de la primărie, pentru că avem un acord pentru acele centrale termice pe care urmează să le transformăm, așa cum am făcut și în 2019”, spune Mihai Vilcea, președinte FITT.

Prin completarea formularului anonim, tinerii își pot exprima părerile în privința unui nou centru de tineret la ei în cartier.

200 de voluntari internaționali și voluntari locali vor lucra în vară la amenajarea centrelor.

În comunitatea științifică din România au loc dezbateri ȋn legătură cu modalitățile prin care sistemul național de cercetare științifică (SNCS) poate fi făcut mai performant. În acest context, consider că este utilă clarificarea unor aspecte importante referitoare la administrarea acestui sistem.

Ȋn prezent, ȋn ansamblul său, SNCS din Romania nu este unul performant la nivel European. Motivul principal îl reprezintă subfinanțarea și irosirea fondurilor de cercetare, realizate în mod sistematic în ultimele decenii de guvernele PSD, a căror singură preocupare reală a fost direcționarea fondurilor publice destinate cercetării spre grupuri de interese. Acest lucru s-a putut perpetua pe parcursul multor ani, din cauza faptului că un procent insuficient de mare din numărul votanților a sancționat prin vot subminarea sistematică a performanței în cercetarea științifică. Existența unei noi majorități parlamentare, de dreapta, poate reprezenta o șansă mare de eficientizare a activității SNCS. Pentru a înțelege cum se poate realiza acest lucru, trebuie să avem răspunsuri clare la câteva întrebări importante.

SNCS reprezintă una dintre componentele sistemului public, ca și cel de educație sau cel de sănătate, finanțate în cea mai mare parte de stat (la această parte mă refer aici). Este știut că cercetarea-inovarea reprezintă vârful de lance în dezvoltarea oricărei societăți. Misiunea SNCS este de a furniza servicii societății, prin stimularea și sprijinirea economiei (ex. prin cercetare-inovare), prin furnizarea de expertiză de vârf pentru factorii de decizie (ex. în legătură cu epidemii de viruși sau cu schimbările climatice), prin contribuții la securitatea națională (ex. prin furnizarea de soluții tehnologice avansate). Aceste beneficii pentru societate sunt generate pe baza finanțării pe care aceasta o asigură sistemului, prin o parte din taxele și impozitele contribuabililor. Condiția necesară pentru îndeplinirea misiunii sistemului este ca resursele financiare să fie utilizate eficient, ceea ce se poate realiza numai dacă fondurile sunt direcționate către cercetătorii performanți. În caz contrar, sistemul este ineficient, banii sunt irosiți, iar SNCS trebuie ajustat astfel încât să-și îndeplinească misiunea pentru societate.

Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Timişva colabora cu mediul universitar pentru pregătirea şi angajarea studenţilor din anii terminali de la licenţă şi masterat, cu precădere în învăţământul preşcolar, unde este o deficienţă mare a resurselor umane de la catedră, a declarat şeful IŞJ Timiş, Marin Popescu.

El a anunţat că cel mai mare deficit de cadre didactice se înregistrează în rândul educatorilor şi al învăţătorilor, mai ales ca urmare a pensionărilor din ultimul an, dar şi la disciplinele de matematică, fizică, chimie, din acelaşi motiv.

„Este un deficit mare de cadre didactice în continuare, fapt pentru care Inspectoratul Şcolar Judeţean, în acord cu universităţile care au departamente de pregătire a personalului didactic, va informa studenţii de licenţă şi masterat, din anii terminali, că au oportunitatea de a se angaja în învăţământ, cu tot ceea ce înseamnă informare despre salarizare, înscrierea la concursul de titularizare etc. (…). La nivelul judeţului, în prezent sunt disponibile 3.655 de posturi, din care 242 titularizabile (199 fiind în zona urbană). Peste 120 de cadre s-au pensionat, cu tendinţă în preşcolar şi matematică”, spune Marin Popescu.

Şeful IŞJ Timiş a menţionat şi faptul că la nivelul judeţului sunt 6.671 de posturi, din care 179 sunt acoperite cu personal necalificat (2,68%), respectiv, cu cadre didactice specializate în alte discipline decât cele pe care le predau la clasă.

La disciplinele care ţin de arte, în mediul rural nu sunt titulari, ci inclusiv studenţi din anii terminali care predau ca „necalificaţi” până îşi vor lua concursul de titularizare.

Cum repune în discuție inteligența artificială libertatea de exprimare consfințită în primul amendament din Constituția americană? Care este impactul AI și al big data asupra democrației și pluralismului, într-un moment în care spațiul public se mută tot mai mult online? Capabilitățile integrate ale 5G, social media, AI, IoT sunt folosite de diferite culturi într-un mod în care pot crește puterea unui stat autoritar și modela comportamentele cetățenilor săi, ca în cazul Chinei, sau pentru a fragmenta societatea și a alimenta predispozițiile tribale, așa cum se întâmplă acum în Statele Unite?

Preocupat de ascensiunea inteligenței artificiale (AI), Henry Kissinger avertiza că „AI va duce la o schimbare în conștiința umană mai amplă decât Iluminismul”.

Ce vă îngrijorează în legătură cu dezvoltarea AI – mai ales în momentul în care acest lucru nu se întâmplă într-un vid, ci într-un context în care progresele din biotehnologie și neuroștiințe par să deschidă noi frontiere?

Braden Allenby:
AI o să fie una dintre acele tehnologii enabling asemeni electricității, cu efecte asupra întregii frontiere tehnologice. Oamenii o vor utiliza în hărțile Google ale mașinilor, în celulare, în frigidere.

Această formă integrată de inteligență artificială nu va deveni o amenințare tehnologică precum sunt, să spunem, armele nucleare. Va amplifica comportamente și activități problematice – să ne gândim la interferența Rusiei în alegerile din SUA din 2016 și la capacitatea de a manipula cogniția umană. Pe de altă parte, vom vedea o transformare a presupozițiilor noastre.

Trei tinere antreprenoare - două din România și una din Ungaria - au realizat un dispozitiv care poate fi atașat ca breloc la chei, iar acum au obținut o nouă finanțare, de 250.000 de euro, pentru a-și dezvolta afacerea. Produsul este însă mult mai mult decât un breloc: adolescenții învață programare cu ajutorul dispozitivului.

Beatrice Ioanșcu și Paula Dozsa sunt din România, iar Dora Palfi este din Ungaria. Ele s-au întâlnit la facultate, la New York University din Abu Dhabi (Emiratele Arabe), unde au urmat  programe de studii axate pe informatică. Ulterior Beatrice și Dora au plecat în Suedia, unde în anul 2017 au fondat  imagiLabs, un startup educațional care își propune să ajute fetele să învețe programare. Obiectivul este de a crește ponderea femeilor în domeniul tehnologiei.

În 2018, Paula Dozsa s-a alăturat startup-ului, ca lead developer. Ea lucra atunci în Hong Kong, pentru grupul bancar american Goldman Sachs. Mai întâi a colaborat de la distanță cu colegele ei, iar apoi a renunțat la jobul din Hong Kong și s-a dedicat full time startup-ului imagiLabs, fiind și ea considerată cofondatoare.

imagiCharm, produsul de bază al ImagiLabs, este un mic dispozitiv wearable, care poate fi agățat la chei ca breloc, poate fi atașat ca accesoriu la fermoarul unei genți, atârnat de gât ca bijuterie sau prins în păr cu o bentiță, de exemplu. Dispozitivul are o matrice de 64 de leduri (8X8), din care utilizatorul creează diferite modele sau imagini, sub formă de romburi, inimioare, fulgere, stele etc.

Toate acestea sunt generate prin programare, cu ajutorul aplicației de mobil imagiCharm, „brelocul” conectându-se la telefon prin bluetooth. Fiecare utilizator învață astfel să „codeze” în Python și își dezvoltă imaginația și skill-urile de programator. Principalii utilizatori sunt fetele la vârsta adolescenței. Ele folosesc dispozitvul imagiCharm ca accesoriu vestimentar sau ca jucărie asemănătoare cu mai celebrele Tamagotchi, jucăriile japoneze din anii '90-2000, pe care „le îngrijeau” și copiii din România, ca „animale de companie” virtuale. Cu imagiCharm jocul se „complică”, utilizatoarele fac schimb de idei, se întrec în skill-uri (mai ceva ca băieții cu kendama, în anii trecuți, când era la modă) și învață programare.

Potrivit Tech.eu, imagiLabs a obținut acum, în Suedia, o nouă finanțare, de 250.000 de euro, de la un grup de angel investors. Printre aceștia se numără Eros Resmini (fost manager de marketing al Discord), David Baszucki (CEO al Roblox) și oameni din programul de angel investors al  fondului de investiții Atomico - scrie siliconcanals.com.

Anterior, startup-ul mai obținuse 150.000 de euro de la Propel Capital și Maze X, conform Crunchbase. De asemenea, imagiLabs a lansat și o campanie de multifinanțare pe Kickstarter, unde a strâns deja 58.000 de euro de la 624 de susținători (peste obiectivul de 55.000 de euro).

Anul trecut, imagiLabs a fost inclus în incubatorul Google for Startups de la Berlin, precum și în programul Apple Entrepreneur Camp, în Silicon Valley (mai exact la Cupertino, unde are Apple sediul central). Și compania suedeză Ericsson a admis startup-ul celor 3 tinere într-un incubator de afaceri.