Revista presei – 11 februarie 2021

Reprezentanţii Ligii Studenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa s-au adunat, miercuri, să protesteze faţă de ideea Guvernului de a reduce subvenţia pentru transportul feroviar al studenţilor. Zilele trecute mai multe organizaţii studenţeşti atrăgeau atenţia că măsura nu este justificată şi anunţau că vor organiza acţiuni de protest.

„La începutul anului 2017, prin Hotărârea Nr. 42/2017, studenţii români/străini înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă - licenţă, master, doctorat - în instituţiile de învăţământ superior acreditate din România au primit gratuitate la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe toată durata anului calendaristic, indiferent de distanţă sau de rutele călătoriilor”, precizează reprezentanţii Ligii Studenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa Aceştia arată că datele primite de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cu privire la numărul de călătorii şi impactul bugetar al acestei măsuri, se constată că impactul bugetar este unul redus reprezentând 0,0189% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul 2021.  „Deşi domnul prim-ministru Cîţu declara în 2018 faptul că deficitul CFR Călători ar fi cauzat de subvenţia pentru studenţi, adevărul este că subvenţia nu doar că nu reprezintă o cheltuială pentru CFR Călători, ci este o măsură care reduce acest deficit. O creştere a preceptului de calitate a învăţământului nu se va realiza niciodată prin reducerea sau tăierea unor drepturi. Evoluţia nu va însemna niciodată întoarcerea la ce a fost înainte. Aşa că vă întreb, de ce este necesar un regres? În condiţiile în care peste 30% din studenţii români provin din familii cu situaţie financiară moderată, cum se poate garanta că aceşti studenţi îşi vor finaliza studiile şi vor încerca să se dezvolte prin participarea la activităţi externe. Gratuitatea călătoriilor pe căile ferate pentru studenţi reprezintă o deschidere mai mare pentru toate tipurile de studenţi, creşte gradul de incluziune al studenţilor veniţi din mediu socio-economic cu risc ridicat şi facilitează mobilităţile în scop educaţional, cultural şi social al studenţilor. Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa critică dur discuţiile avute de Guvernul României şi speră ca acestea să nu se materializeze.” declară Cristian-Stelian Avram, Preşedinte LSUMC.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că în cazul în care părinţii refuză să-şi dea acordul pentru testarea elevilor care manifestă simptome de COVID-19, acei elevi vor avea restricţionată participarea fizică în colectivitate pentru o perioadă de 14 zile.

„Din punctul meu de vedere, informaţiile au fost aceleaşi de la început. Formularul nu este obligatoriu. Formularul vizează exclusiv elevii care, din păcate, ar putea prezenta simptome. În cazul în care acele simptome sunt confirmate, deci elevul este confirmat a fi pozitiv, acel formular de testare vizează şi părinţii, contacţi direcţi ai respectivului elev, părinţi care trebuie să îşi dea acordul sau nu asupra acestui formular. Dacă îşi vor da acordul – el nu este obligatoriu -, elevul va putea fi testat în şcoală, dacă există cabinet medical; dacă nu există cabinet medical, pentru că testarea este un act medical şi nu unul educaţional, elevul va putea fi testat de către DSP. Dacă nu-şi vor da acordul, din păcate, elevul va avea restricţionată pentru o perioadă de 14 zile participarea fizică în colectivitate”, a declarat Cîmpeanu la Digi 24.

El a subliniat că „formularul nu a fost niciodată obligatoriu” şi vizează exclusiv aceste situaţii speciale.

„Pe de altă parte, dacă sunt părinţi care apreciază că doresc să-şi dea acordul anticipat, nu-i poate împiedica nimeni. Însă nimeni nu le cere să-şi dea acordul anticipat. Punctul de vedere al Ministerului Educaţiei este cât se poate de clar”, a adăugat ministrul.

Aproape jumătate dintre români (49,5%) consideră că sunt utile, dar insuficiente informaţiile legate de vaccinul anti-COVID-19 şi campania naţională de imunizare oferite, până în prezent, de autorităţi, relevă un sondaj realizat de INSCOP şi Verifield.

Cercetarea a fost realizată la comandă, în cadrul unui proiect independent de cercetare iniţiat şi coordonat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group - Asociaţia Grupul de Gândire Strategică.

Conform sondajului, 49,5% dintre români afirmă că informaţiile privind vaccinul anti-COVID-19 şi campania naţională de imunizare oferite de autorităţi până în prezent sunt utile, dar insuficiente, 32,6% - utile şi suficiente, 15,1% - insuficiente, iar 2,8% nu ştiu sau nu au răspuns.

Din informaţiile pe care le au, 56,6% dintre respondenţi sunt de părere că, până în prezent, campania naţională de vaccinare împotriva COVID-19 a fost pregătită bine şi foarte bine, 39,3% prost şi foarte prost, iar 4,1% nu ştiu sau nu au răspuns.

Majoritatea românilor (51,6%) au încredere în vaccinul Pfizer-BioNTech (SUA-Germania), iar 44,1% în vaccinul Moderna (SUA), 38,5% în vaccinul AstraZeneca (Marea Britanie-Suedia), 17,8% în cele dezvoltate de China şi 17,7% în vaccinul Sputnik (Rusia).

În privinţa ordinii stabilite în strategia de vaccinare pe grupe specifice de populaţie, 85,5% dintre respondenţi sunt de acord cu aceasta, 11,6% nu sunt de acord, iar 2,6% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cercetarea mai relevă că 49,8% dintre români consideră că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, 46,3% că nu ar trebui să o sprijine, iar 4% nu ştiu sau nu au răspuns.

Având în vedere că ținta noastră din Memorandumul din anul 2020 (de membru gazdă) nu mai poate fi atinsă acum, România trebuie să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023, sunt concluziile unui Memorandum, pe care ministrul Teleman îl va prezenta în ședința de guvern de miercuri.

ELI-ERIC nu au mai oferit posibilitatea părții române de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Memorandumul prevede nominalizarea lui Valentin Sorin Costreie, consilier de stat al Primului Ministru, și a unui reprezentant din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ca delegați în Adunarea Generală a ELI-ERIC.

Multă vreme nu am ştiut că expresia O imagine valorează cît o mie de cuvinte îi aparţine, de fapt, lui Confucius, filozof chinez care s-a născut în anul 551 înaintea erei noastre. Învăţămintele sale au marcat două mii de ani de istorie în China şi în întreaga Asie, practic el a modelat spiritual un imens spaţiu de pe glob. Secolul al XIX-lea, cu invenţiile sale legate de captarea şi difuzarea imaginii, a potenţat într-un mod spectaculos şi neaşteptat aserţiunea lui Confucius. Iar astăzi, o ştire aproape că nu are valoare dacă nu este însoţită şi de o imagine.

Un eseist şi înalt funcţionar de stat francez, Gabriel de Broglie, membru al Academiei Franceze, a publicat în 1982 la editura Plon o carte despre televiziune intitulată O imagine valorează cît zece mii de cuvinte (Une image vaut dix mille mots). La acea oră, însă, televiziunea nu era încă total invadatoare, iar Gabriel de Broglie considera că tehnologiile aveau menirea de a servi omul şi nu de a-l transforma într-un mutant.

De la izbucnirea epidemiei de coronavirus sîntem asediaţi de imagini tulburătoare, iar unele au devenit emblematice pentru acest episod siderant din istoria umanităţii. Deşi sînt un om al cuvintelor, mi-am notat în „jurnalul meu de bord” şi impresiile puternice provocate de unele dintre aceste imagini, mai ales de cele fără echivalent în epoca modernă şi susceptibile să anunţe o schimbare de paradigmă civilizaţională.

Pe locul întîi, în ierarhia emoţională a memoriei mele, figurează o fotografie realizată pe 12 mai anul trecut de un jurnalist francez, Lionel Top, în curtea unei grădiniţe din oraşul Tourcoing din Franţa. Vedem şase copii, fiecare aflîndu-se oarecum prizonier într-un pătrat trasat cu creta pe ciment. Nici unul dintre ei nu pare fericit, iar doi dintre ei se află parcă într-o stare de prostraţie. Se vede clar că toţi aceşti copii nu înţeleg de ce trebuie să păstreze „o distanţă între ei”. Fotografia a suscitat multe reacţii pe Twitter şi pe Facebook şi le-a lăsat un gust amar, sînt sigur, tuturor celor care au văzut-o. Şi probabil că toţi au avut aceeaşi reacţie, şi-au spus „dacă aşa trebuie să ne imaginăm viitorul copiilor noştri înseamnă că putem spune adio ideii de civilizaţie”.