Revista presei – 16 februarie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) susține prioritizarea viitorilor consilieri școlari care vor lucra în ciclul preuniversitar. În acest sens, universitatea timișană pregăteștestudenți prin programul de studii universitare de masterat Consiliere și integrare europeană.

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) prioritizează formarea viitorilor consilieri şcolari care vor lucra în ciclul preuniversitar, pregătind studenţii prin programul de studii universitare de masterat Consiliere şi integrare educaţională, relatează Agerpres .

Marilen Pirtea, rectorul UVT, a susține că, în prezent, contextul general al sistemului de consiliere a elevilor este defavorabil. Este convins că sistemul poate avea efecte mult mai nocive asupra procesului de dezvoltare şi formare a tinerilor, în perioada pandemică pe care o traversăm, când mulţi dintre tineri au nevoie şi mai mare de suport şi sprijin corespunzător.

Absolvenții acestei specializări sunt consilieri în psihologie educațională

Absolvenţii acestui program de studii universitare de masterat sunt pregătiţi să acţioneze în calitate de consilieri şcolari specializaţi în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională şi specialişti în integrare educaţională.

“Aceştia dobândesc competenţe transversale şi de specialitate în domenii complexe, precum evaluare şi intervenţie psihopedagogică, consiliere educaţională şi privind cariera sau adaptare curriculară. De asemenea, acest program al UVT urmăreşte dezvoltarea de abilităţi practice prin aplicaţii în Clinica universitară de terapii şi consiliere psihopedagogică, ca şi în mai multe organizaţii partenere”, spune Marilen Pirtea, într-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

Universitatea de Vest Timișoara este inclusă și în ediția 2021 a QS World University Rankings. În total, aici sunt prezente șapte universități românești, iar UVT apare la grupa 1001+, pe locul 1183. Universitatea Politehnica Timișoara nu mai este inclusă în ediția aceasta a clasamentului.

Cei de la UVT arată că acest clasament confirmă prezența universității în rândul celor mai prestigioase din România și de la nivel mondial, prin ocuparea poziției 1183 în cadrul clasificării generale a universităților ierarhizate.

În ediția din 2021 a QS World University Rankings se regăsesc următoarele șapte universități din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Politehnică din București și Universitatea de Vest din Timișoara.

„Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) își confirmă prezența în ierarhia primelor universități românești cotate internațional, un rezultat al valorii sale academice. QS World University Rankings evaluează peste 5.500 de universități, din locații diferite ale lumii, fiind unul dintre reperele majore ale clasamentelor academice internaționale. Situarea bună obținută de UVT în rankingul QS World University Rankings 2021 arată mai ales soliditatea reputației UVT în plan internațional, componentă majoră a strategiei noastre de afirmare a competitivității internaționale pe care o dezvoltăm”, a spus Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest.

"Pentru ca şcolile să rămână deschise este nevoie de un efort comun. Este în puterea fiecărui părinte să contribuie la oprirea pandemiei şi la menţinerea în şcoli a unui mediu sigur pentru copii, părinţi, profesori şi întreaga comunitate", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.    Reprezentanţii MS enumeră cele mai frecvente simptome ale COVID-19 şi îi sfătuiesc pe părinţi să fie atenţi la copiii lor.   "Înainte să duci copilul la şcoală, fii atent la cum se simte. Cele mai frecvente simptome pentru COVID-19 sunt febra, tusea uscată, pierderea gustului şi mirosului, durerile musculare, nasul înfundat, durerile de cap sau de gât şi diareea. Dacă observi chiar şi o parte din aceste simptome la copilul tău, îţi recomandăm să îl ţii acasă şi să iei legătura cu medicul de familie cât mai repede", afirmă aceştia.

La o saptamana de la reinceperea scolii in format fizic, autoritatile au facut bilantul si au prezentat situatia la zi.

Astel, pana in 15 februrie, in scolile din Timisoara au fost confirmati cu noul coronavirus 7 elevi si 4 profesori, iar in judet 6 elevi si 4 profesori.

In acest moment, 10 clase au activitatea fata in fara intrerupta. Este vorba despre o clasa de la Sannicolau Mare si una de la Generala 24 din Timisoara, de cate doua de la scolile din Satchinez si Dumbravita si de 4 clase de la Generala 30 din Timisoara.

Pana in acest moment, nu s-a impus inchiderea totala a vreunei scoli din cauza numarului de infectari cu COVID in randul profesorilor sau elevilor.

Ceva începuse să se întâmple cu părinții și copiii de o perioadă de vreme, de când oamenii au devenit foarte ocupați, iar gadgeturile baby-sittere convenabile, sursă de modele și inspirație și poartă spre locurile de întâlnire cu tovarăși de joacă. Pe măsură ce conexiunile de internet au devenit mai puternice ca niciodată, a existat, pe lângă multele beneficii, și un efect neașteptat: calitatea conectării între părinți și copii a scăzut. Iar în multe zile, se întâmplă ca prin aerul unei locuințe să treacă volume uriașe de date, dar mult mai puține cuvinte și gesturi cu sens pentru suflet. „Degeaba stai cu copilul în casă, dacă stai pe televizor și pe telefon. Mai bine îi spui: Haide să citim o carte, seara întrerupem dispozitivele și citim, unul lângă altul, fiecare cartea lui. Acum, lipsa conexiunii cu familia se combină cu prezența rețelelor de socializare, care nu oferă un bun exemplu. Acolo unde a fost lăsat un gol, a venit cineva și l-a umplut”, spune Gabriela Enea, psihoterapeut și membru al Colegiului Psihologilor din România.

Pandemia a făcut ca părinții și copiii să petreacă mai mult timp ca niciodată împreună, însă prezența fizică în același spațiu nu a însemnat de multe ori și apropiere emoțională. Adulții au lucrat la fel de mult, însă doar că de acasă, iar copiilor le-au dispărut o mulțime de contexte în care să fie văzuți, validați social, oglindiți în cei ce vârsta lor. Poate că părinții și copiii au stat la câțiva metri unul de celălalt, dar de multe ori au intrat prin ecrane în lumi aflate la ani lumină distanță. „Mare parte dintre copii, care și înainte erau niște consumatori destul de fervenți ai rețelelor de socializare, din păcate de un an încoace nu fac decât să se ducă înspre un comportament de adicție”, spune Gabriela Enea. Potrivit psihoterapeutului, în ultimul an a crescut numărul adolescenților cu depresie sau cu anxietate generalizată.

Într-un interviu pentru Republica, Gabriela Enea vorbește despre efectul unui an de izolare asupra psihicului copiilor, despre reîntoarcerea la școală în vremuri nesigure și despre cum putem regăsi împreună calea spre normalitate.

În această lungă perioadă, copiii și-au schimbat radical rutinele și au petrecut cea mai lungă perioadă de până acum departe de școală. Cum i-a afectat această distanțare serioasă de viața lor de dinainte?

Aici aș departaja un pic segmentele: avem copiii cu vârste de până la 8-9 ani, avem o preadolescență, care vine cu problemele ei, și după aceea adolescența. Dar, una peste alta, copiii și adolescenții, ca viziune globală, sunt afectați profund în momentul acesta și mă bazez, când spun acest lucru, pe experiența mea de cabinet, pe lucrul cu copiii și adolescenții. Primele semne ale faptului că au fost afectați destul de serios de această izolare este că mare parte dintre ei, care și înainte erau niște consumatori destul de fervenți ai rețelor de socializare, din păcate de un an încoace nu fac decât să se ducă înspre un comportament de adicție. Pentru că, în cazul consumului de rețele de socializare, vorbim despre o adicție, iar orice dependență, din punct de vedere psihologic, este un anestezic: eu nu vreau să știu, mă înfrânez, mă depărtez de niște nevoi care nu sunt împlinite.