Revista presei – 28 ianuarie 2021

Raportarea vaccinării se face în fiecare vineri, prin urmare datele sunt din 22 ianuarie. În Timiș, în 22 ianuarie, erau înscriși pentru vaccinare 2.973 cadre didactice (343 educatori, 656 învățători și 1.974 profesori de gimnaziu și liceu). Din aceștia, 1.885 persoane au fost programate (215 educatori, 366 învățători, 1.304 profesori de gimnaziu și liceu).

282 cadre didactice au fost vaccinate până la data de 22 ianuarie, astfel: 25 educatori, 33 învățători, 224 profesori de gimnaziu și liceu. Pe lângă aceștia, 56 persoane din personalul nedidactic și 54 persoane din personalul auxiliar.

„Își doresc mai mulți profesori să se vaccineze, cam 3.500- 3.700. Suntem la jumătatea săptămânii (miercuri, 22 ianuarie) și dacă ritmul s-a păstrat mai avem o mare parte care s-au vaccinat. Programări s-au realizat vineri, stocurile nu au venit încă și suntem într-o etapă de stand-by”, spune Marin Popescu, inspectorul școlar general al Timișului.

În Timiș sunt 6.802 cadre didactice și, în total, în județ, sunt 9.164 persoane care lucrează învățământ. Prin urmare, nici jumătate dintre cadrele didactice din județ au cerut până la raportarea de vineri, 22 ianuarie, să se vaccineze. Din totalul profesorilor din județ, 27,7% sunt programați și în fapt, doar 4,14% au fost vaccinați.

La nivel de județ vor fi disponibile 3 fluxuri de vaccinare doar pentru personalul din învățământ, 2 la ISHO și unul la Sala de Sport din Lugoj, care vor funcționa din luna februarie, potrivit reprezentanților DSP Timiș.

De la începutul anului școlar, 238 profesori au fost infectați cu virusul SARS-COV-2.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că deschiderea şcolilor pe data de 8 februarie nu este condiţionată de vaccinarea anti-COVID a cadrelor didactice, ci de evoluţia epidemiologică.

„Încă din data de 14 ianuarie a fost anunţat public faptul că vaccinarea este un element important, care, însă, nu condiţionează interesul major de deschidere a şcolilor cu prezenţă fizică în data de 8 februarie, sub rezerva evoluţiei epidemiologice. (…) Evoluţia epidemiologică este factorul care determină decizia de a deschide şcolile pe data de 8 februarie după cele trei scenarii. (…) Vaccinarea nu condiţionează. (…) Noi, din Educaţie, venim cu aceleaşi elemente care pledează pentru deschiderea şcolii pe 8 februarie considerând că riscul nu poate fi eliminat total nici în România, nici într-o altă ţară, dar el trebuie păstrat în limitele în care poate fi gestionat”, a explicat Cîmpeanu, la Antena 3.

El a precizat că ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii va cuprinde o parte dintre măsurile de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus deja existente, la care vor fi adăugate şi altele.

„O parte din prevederi se vor păstra, exigenţele se vor păstra, dar este clar că atâta vreme cât lucrăm în clase cu efective întregi va trebui să modificăm o serie de condiţii. (…) Acele celebre panouri de plexiglas – între timp o lume întreagă şi-a dat seama că, atâta vreme cât nu sunt instalate în săli care să aibă instalaţie de climatizare care să scoată aerul, mai mult încurcă decât ajută, spre exemplu”, a arătat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că pot fi adoptate măsuri pe care le-au luat alte state europene în şcoli, care au funcţionat fără a fi înregistrate creşteri ale ratei de infectare cu SARS-CoV-2.

„Avem modelul unor state europene care au avut deschisă şcoala, ne uităm la ce s-a întâmplat în acele state. Spre exemplu, sunt clase cu dimensiuni comparabile cu cele din România, cu efective de elevi de 30 – 32 de elevi, în clase comparabile cu cele din România, au lucrat cu efective întregi şi nu au avut o creştere a ratei de infectare. Ne uităm la măsurile pe care le-au luat aceste state care s-au dovedit a fi bune şi, sigur că da, analizăm în ce măsură putem să le preluăm în ordinul comun de ministru pentru a fi respectate în şcolile din România”, a completat ministrul.

Mecanismul Kurzarbeit rămâne în vigoare și în 2021, inclusiv după ridicarea stării de alertă, fiind una dintre principalele modalități prin care statul va ajuta în acest an firmele cu probleme cauzate de pandemie.

Pe scurt, acesta le permite angajatorilor care reduc timpul de lucru al unor angajați să ceară de la autorități o parte din bani pentru a le plăti salariile.

Iar pentru că finalul de an a adus unele modificări la sistemul de decontare, formularele care trebuie depuse pentru a beneficia de acest ajutor au fost actualizate.

Mai exact, PDF-urile inteligente pentru formularele necesare intrării în mecanismul Kurzarbeit în 2021 au fost deja publicate, potrivit unui anunț al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) publicat recent.

Angajatorii trebuie să le completeze și să le depună pe aceeași platformă pe care au folosit-o și anul trecut, anume aici.gov.ro, prin intermediul căreia vor fi transmise mai departe agenției județene/municipale pentru ocuparea forței de muncă aferente.

Consiliul Europei a pledat joi pentru un cadru „strict” al utilizării recunoașterii faciale, în fața „amenințărilor semnificative” pe care această tehnologie le reprezintă pentru „confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal”, potrivit AFP.

Într-o serie de „recomandări” adresate statelor, Consiliul Europei promovează o utilizare limitată a recunoașterii facială „strict necesară”, adică situații în care o amenințare la adresa securității publice poate fi stabilită în prealabil.

El apără interdicția recunoașterii faciale în scopul determinării culorii pielii, vârstei, sexului, etniei sau practicii religioase a oamenilor.

Arătând, de asemenea, aspectul lor „intruziv”, el subliniază necesitatea unei „dezbateri democratice” cu privire la utilizarea acestor tehnologii în spații și unități publice și recurgerea, dacă este necesar, la moratorii.

Consiliul Europei recomandă interzicerea tehnologiilor care permit determinarea emoțiilor, a stării de sănătate mintală sau chiar a nivelului de implicare la locul de muncă, considerând că astfel de instrumente pot împiedica accesul liber și echitabil la serviciile de angajare sau de asigurare.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri că profesorii care au "vulnerabilităţi certificate medical" vor putea preda online, iar elevii cu probleme de sănătate sau cu membri ai familiei cu vulnerabilități certificate medical vor putea învăța online, transmite Agerpres.

Anul 2020 a fost traumatizant pentru artele spectacolului. În timp ce și-au atârnat eticheta „Închis de pandemie” aproape tot anul, artiștii au căutat soluții pentru supraviețuire, a lor și a teatrului. Criza sanitară forțează o schimbare în domeniu. Teatrele se vor redeschide, dar ce vor produce și care va fi rolul lor în noua realitate? Pandemia ar putea fi o șansă pentru teatrul din România, care se încăpățânează să perpetueze practici de lucru și estetici perimate, de a produce cuvenita turnură spre contemporaneitate, măcar la nivel de tehnologie, dacă nu și în discurs, dar lucrurile se mișcă greu.

La final de an, situația s-a mai redresat: o bună parte dintre independenți și teatrele publice a decis să difuzeze regulat spectacole online, unele chiar VR (88/89 sau Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe), înregistrate sau în regim live streaming, cele din urmă menite nu doar să susțină caracterul „aici și acum” al teatrului, ci și moralul actorilor, care au ocazia să joace, fie și pentru un public invizibil. Online-ul a mutat accentul de la noi la eu așa că actorii au intervenții performative pe rețele sociale sau platforme online - Cristina Drăghici (fabuloasă prin interpretarea unor discursuri mainstream ale momentului, de la Gabriela Firea la serialul britanic The Crown), Ilinca Manolache (care produce o galerie grotescă a discursului anonim - vocea străzii - prin lip-sync pe tik tok), Florin Piersic Jr. cu o demență de horoscop săptămânal.

Festivalurile s-au transferat, unele cu succes, în mediul online: FITS, Festivalul Interferențe de la Cluj, DebutanT, Stagiunea de Teatru Politic, Povești la Replika 2020. Ce nu poți lăsa în urmă și Stagiunea de Teatru Educațional Participativ - Step online, Platforma Internațională de Teatru, Focus: Decalaj. Narațiuni Intergeneraționale la Reactor). Deși accesul gratuit din fotoliul personal la teatru a stârnit mare interes inițial, în timp, el a uzat publicul și a banalizat actul cultural - „cultura e gratuită și neesențială” - o idee-capcană în care au picat și autoritățile. Căci în timp ce unii cuceresc (gratuit) internetul, sectorul independent se zbate să supraviețuiască în condițiile în care activitatea sa, prin urmare veniturile, este restricționată (unii nu au reușit - Teatrul Rampa a renunțat la spațiul din Plant Village, București). Dezbaterea europeană privind calitatea de lucrători esențiali a artiștilor, care le-ar permite să activeze în timpul carantinei, a ajuns și la noi, dar a rămas în umbră.

În acest context, producțiile noi, difuzate online sau reprezentate în spațiu fizic, au fost puține.

Cu ce am rămas din 2020?