Etapa internațională a constat într-o săptămână de probe, prelegeri și evenimente sociale, care s-au desfășurat online. Ne-au vorbit trei miniștri ai economiei, un laureat al premiului Nobel și Gregory Mankiw, autorul cărții care ne-a servit drept bibliografie principală. Chiar dacă diferența de fus orar nu mi-a permis să iau parte la toată „socializarea” din competiție, nu am ratat nicio discuție cu cei care au fost invitați să ne vorbească.
Nu am ales cuvântul „discuție” întâmplător – am avut ocazia să adresăm întrebări și să vorbim, la rândul nostru, despre subiecte care ne interesează, în fața unor persoane datorită cărora am ajuns să putem cunoaște respectivele subiecte.
Cred că ceea ce diferențiază această olimpiadă de altele la care am participat a fost, în mod esențial, sentimentul de apartenență. Chiar dacă au participat elevi din 44 de țări, de puține ori mi s-a întâmplat să simt că o competiție îi reunește într-adevăr pe cei ce vor ca, timp de o săptămână, să discute despre pasiunea lor.
Ce întrebări le-ai adresat invitaților cu care ați interacționat?
Curiozitățile mele au fost legate de blockchain și criptomonede. La întrebarea privind viitorul criptomonedelor, profesorul Gregory Mankiw, de la Harvard, a remarcat că acest teren este extrem de propice pentru formarea bulelor speculative, a mărturisit că el îl evită și a pledat pentru diversificarea portofoliilor de investiții. În ce mă privește, recomandarea nu e deocamdată de actualitate practică…
Cum se uită o olimpică la Economie la situația economică a României? Te determină să te uiți altfel la știrile economice care apar la televizor?
Manualele americane nu creează o imagine idilică asupra economiei. Ca atare, m-au ajutat să privesc cu realism în jur. Impresia pe care o am e că România ilustrează ideea rezilienței economiei de piață, care reușește să supraviețuiască tuturor încercărilor la care o supune politica.