În data de 26 ianuarie, în ajunul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Colectivul de Filosofie al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara a organizat un eveniment cu o puternică încărcătură academică și civică: proiecția filmului Amintiri de pe frontul de est, realizat de Radu Jude și Adrian Cioflâncă.
Evenimentul a avut loc în Aula ICAM a UVT, un spațiu modern care a găzduit o audiență numeroasă – aproximativ 80 de participanți – formată din elevi de liceu din clasele mari, studenți, cadre didactice, doctoranzi și membri ai comunităților evreiești din Timișoara și Oradea. Proiecția a fost realizată în colaborare cu specializarea Istorie, Școala Doctorală de Filosofie, Sociologie și Științe Politice și Inspectoratul Școlar Județean Timiș, reflectând o deschidere interdisciplinară și instituțională esențială pentru un demers educațional de acest tip.
Filmul, construit pe baza documentelor de arhivă și a fotografiilor realizate de un militar român pe frontul de est, aduce în prim-plan un capitol profund incomod al istoriei României: participarea armatei și jandarmeriei române la atrocitățile comise împotriva populației evreiești în timpul campaniei desfășurate alături de Germania nazistă. Fără comentariu moralizator explicit, pelicula confruntă publicul cu realitatea brută a violenței și cu mecanismele normalizării acesteia.
Proiecția a fost urmată de o amplă dezbatere-dialog, la care au participat online și cei doi realizatori ai filmului, peliculă selectată la Berlinala din anul 2022. Discuția a fost moderată de prof. univ. dr. Florin Lobonț și prof. univ. dr. Silviu Rogobete, care au facilitat un schimb de idei lucid și exigent, adaptat atât publicului tânăr, cât și celui academic. Întrebările și intervențiile din sală au indicat un interes autentic pentru înțelegerea contextului istoric, dar și pentru implicațiile morale și civice ale asumării trecutului.
Evenimentul se înscrie în cadrul proiectului european ECHOES, în care Universitatea de Vest din Timișoara este singurul partener academic, având responsabilități specifice legate de metodologia de cercetare privind utilizarea inteligenței artificiale în păstrarea și transmiterea memoriei victimelor Holocaustului. Din această perspectivă, proiecția și dezbaterea nu au fost doar un act comemorativ, ci și o etapă firească într-un proces mai amplu de reflecție critică asupra modului în care memoria istorică este construită, mediată și transmisă noilor generații.
Un punct central al discuțiilor l-a constituit nevoia de asumare a trecutului, inclusiv a celui traumatic și incomod. Participanții au subliniat importanța cunoașterii bazate pe documente, a dialogului deschis și a evitării idealizărilor sau omisiunilor care pot deforma înțelegerea istoriei. Asumarea nu a fost prezentată ca un gest simbolic sau pur declarativ, ci ca un proces educațional și civic de durată, care presupune onestitate intelectuală și responsabilitate publică.
Prin acest eveniment, UVT își reconfirmă rolul de spațiu al reflecției critice și al dialogului responsabil, în care istoria nu este tratată ca un repertoriu de mituri confortabile, ci ca un domeniu al adevărului dificil, dar necesar. Semnificația este cu atât mai puternică cu cât data de 26 ianuarie trimite la anii dictaturii comuniste, când aceeași zi era consacrată celebrării forțate a zilei de naștere a dictatorului Nicolae Ceaușescu, într-o atmosferă de frică, propagandă și falsificare sistematică a trecutului.
În contrast cu acel model comemorativ impus, demersurile academice de astăzi afirmă libertatea de a interoga critic istoria și responsabilitatea de a o asuma fără idealizări și omisiuni. Această misiune este cu atât mai importantă în contextul actual, în care diverse formațiuni politice și grupuri de influență ultranaționaliste promovează o imagine deformată, nostalgică și fals eroizantă a lui Ceaușescu și a epocii sale, relativizând represiunea, lipsurile și violența structurală ale regimului. Într-un climat european marcat de tensiuni legate de memorie și dezinformare, astfel de inițiative academice contribuie esențial la formarea unei culturi a responsabilității și a respectului față de victimele trecutului.
