Studenții specializării Istorie din cadrul Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie au participat la Conferința Națională a Studenților și Doctoranzilor organizată de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, un eveniment cu tradiție ajuns la cea de-a XXXIII-a ediție. Lucrările prezentate în cadrul secțiunilor de istorie și științe conexe s-au remarcat prin originalitate, iar o parte dintre ele urmează să fie publicate în „Buletinul Cercurilor Științifice Studențești”, revistă indexată în BDI relevante domeniului.
Ana-Maria BOGDAN, studentă în anul III și bursieră a statului român în cadrul programului Carol I, a prezentat un studiu dedicat capacelor prosopomorfe din neoliticul bănățean, o temă mai rar abordată în literatura de specialitate. Bazată pe descoperirile de la Moșnița Nouă și pe artefactele din colecția Agotha a Muzeului Național al Banatului, cercetarea a propus o tipologie și o contextualizare culturală a acestor piese, analizând simbolistica lor și evidențiind rolurile practice și religioase în cadrul comunităților neolitice.
Dragoș-Vasile TUDORACHE, student în anul III, a prezentat o parte a rezultatelor campaniei arheologice din 2018 de la Unip-Dealu Cetățuica, unde au fost documentate resturile unei prime locuințe de suprafață datată la finalul primei epoci a fierului. Structura de tip platformă, cu elemente arhitecturale bine conservate, contribuie la completarea cunoștințelor despre un orizont cronologic încă puțin explorat, găsindu-şi analogii în situri precum Remetea Mare, Herneacova și Remetea Pogănici.
Andrei FODOR, student în anul III, a analizat prima descoperire funerară databilă în epoca clasică a civilizației dacice cercetată la Unip-Dealu Cetățuica, un reper inedit şi pentru arheologia întregului Banat. Lucrarea sa a integrat date arheologice de teren, analize antropologice, datări ¹⁴C și investigații izotopice de stronțiu, carbon și azot, conturând o imagine complexă asupra tratamentului post-mortem, a dietei, mobilității și încadrării cronologice absolute a defunctului.
Ioana LUGOJAN, studentă în anul al III-lea, a adus în atenție o piesă inedită: o amuletă antropomorfă descoperită în 2013 în situl arheologic Ardeu–Cetățuie. Lucrarea a analizat semnificația magică a artefactului și a integrat analogii relevante cu descoperiri similare datate la sfârșitul epocii fierului. Studiul a evidențiat raritatea acestor piese în zona de sud-vest a Transilvaniei; totuși, pe baza bibliografiei de specialitate, a fost delimitată o posibilă arie de răspândire a acestui tip de artefact, întrucât în zona Europei de Est astfel de descoperiri sunt mult mai numeroase.
Aden-Maria ACIOCÎRLANOAEI, studentă în anul II, în lucrarea Scena artistică timișoreană în a doua jumătate a secolului XX, a analizat evoluția artei locale din anii ’60-’70 prin prisma grupurilor artistice 111 și Sigma. Formate în mediul creativ al Timișoarei, aceste grupuri au stimulat înnoirea limbajului artistic și au promovat un dialog interdisciplinar remarcabil între artiști plastici, ingineri, arhitecți și oameni de știință, oferind o alternativă la constrângerile ideologice ale epocii și susținând libertatea în creația artistică.
Lucrările au fost coordonate de lect. univ. dr. Andrei Stavilă, CS II dr. Iosif Vasile Ferencz și prof. univ. dr. Mihaela Vlăsceanu, contribuind la vizibilitatea cercetării studențești în cadrul comunității academice a Facultăţii de Litere, Istorie, Filosofie şi Teologie.
