În 16 septembrie 2026, Sala Rotonda a Universității de Vest din Timișoara a găzduit conferința „Academicianul Victor Babeș (1854–1926) – 100 de ani de la dispariție”, dedicată comemorării uneia dintre personalitățile majore ale medicinei și microbiologiei românești. Evenimentul a fost organizat de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române – Filiala Timișoara, prin colectivul de cercetare format din prof. univ. dr. Florin Lobonț și dr. Ramona Băluțescu, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și cu participarea unor membri ai colectivului de Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.
La o sută de ani de la moartea lui Victor Babeș, întâlnirea a oferit prilejul unei evocări care nu s-a limitat la dimensiunea comemorativă. Reperul istoric a fost pus în relație cu teme ale medicinei și cercetării contemporane, într-un cadru în care istoria și filosofia științei au putut dialoga firesc cu microbiologia, medicina clinică și medicina veterinară. Tocmai această deschidere interdisciplinară a permis ca moștenirea unei personalități științifice de anvergura lui Victor Babeș să fie privită nu doar retrospectiv, ci și din perspectiva problemelor pe care știința continuă să le formuleze în prezent.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. Andrei Motoc, prorector responsabil cu studiile postuniversitare și rezidențiat al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Reunirea, la UVT, a unor cercetători și cadre universitare provenind din domenii diferite a dat evenimentului caracterul unei conversații academice în care perspectivele istorice și filosofice s-au întâlnit cu experiența cercetării și practicii medicale actuale.
Prima comunicare, „Victor Babeș, între istoria medicinei și laboratorul modern”, a fost susținută de șef lucr. dr. Iulia Bagiu, de la Catedra de Microbiologie a UMF „Victor Babeș” din Timișoara, medic specialist în microbiologie medicală și medic de laborator la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara. Prin tema aleasă, intervenția a plasat figura lui Victor Babeș la întâlnirea dintre istoria medicinei și universul cercetării de laborator contemporane.
Conf. dr. Carmen Pantiș, de la Universitatea din Oradea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, președinte al Colegiului Medicilor Bihor, coordonator regional de transplant și șef al Secției ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, a prezentat comunicarea „Ce organe se pierd, din punctul de vedere al transplantului, pe motive microbiologice”. Tema a adus în cadrul conferinței o problematică medicală actuală, situată la intersecția dintre microbiologie, practica transplantului și decizii cu o evidentă miză umană.
Cea de-a treia comunicare, „Vulpile roșcate ca santinele ale presiunii antropice: rezistența la antimicrobiene”, a fost susținută de asist. dr. Alex Moza, de la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. Prezența acestei teme a lărgit perspectiva întâlnirii către relația dintre sănătate, mediu și impactul activității umane, ilustrând diversitatea direcțiilor în care cercetarea microbiologică își găsește astăzi relevanța.
Cele trei comunicări au configurat, din unghiuri diferite, o întâlnire între memorie științifică și cercetare actuală. Pentru istoria și filosofia științei, un asemenea dialog este important tocmai pentru că permite înțelegerea științei ca activitate vie: construită în timp, dependentă de contexte și instituții, dar permanent confruntată cu probleme noi și cu responsabilități care depășesc granițele unei singure discipline.
Desfășurată sub egida și prin eforturile reunite ale cinci instituții academice prestigioase, conferința a oferit astfel un spațiu comun unor perspective academice complementare. Centenarul dispariției lui Victor Babeș a devenit nu numai un moment de recuperare a unei moșteniri științifice, ci și o ocazie de dialog între instituții și domenii care, fiecare din propriul unghi, continuă să interogheze relația dintre cunoaștere, cercetare și problemele concrete ale lumii contemporane.
