Cele trei volume de reportaje medicale ale dr. Ramona Băluțescu, cercetător postdoctoral UVT în filosofie, în domeniul eticii medicale, publicate de Editura Universității de Vest Timișoara, au fost propuse, toamna aceasta, de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, spre jurizare, Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în vederea acordării unuia din prestigioasele Premii ale Academiei Române, în Medicină.
Aceste volume au fost lansate la UVT, în primăvară, printre cei care au prezentat, atunci, aceste cărți numărându-se rectorul UMFT, prof univ. dr. Octavian Crețu, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, prorectorul UMFT și managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” din Timişoara, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, prorectorul UMFT și managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara, prof. univ. dr. Cristian Oancea, medicul șef al Unităţii de Primiri Urgenţe – SMURD Timiș, dr, Mihai Grecu și prof. univ. dr. Florin Lobonț de la UVT.
Propunerea realizată Academiei Române de UMF Timișoara a fost semnată de prorectorul responsabil cu cercetarea, prof. univ. dr. Cristian Oancea, în numele rectorului, prof. univ. dr. Cristian Crețu, din care cităm:
„Interesul doamnei doctor Ramona Băluțescu ne este cunoscut de când ne aflam și noi, azi profesori universitari, la începuturile carierelor noastre, cum i-am urmărit autoarei demersurile pentru a înțelege situații medicale și a scrie despre ele, ca jurnalist. În ani, materialelor de presă li s-au adăugat propuneri de studii medicale și articole și conferințe de specialitate pe care dr. Băluțescu le-a elaborat, redactat și ținut. De câțiva ani avem o colaborare rodnică și prin îndrumările pe care autoarea le-a solicitat de la noi legat de portretele unora dintre cadrele noastre didactice. De asemenea, colaborăm legat de munca ei de cercetare academică în zona eticii medicale – a donării de organe.
Așadar, a venit doar firesc să ne bucurăm atunci când jurnalista, scriitoarea și cercetătoarea dr. Ramona Băluțescu a hotărât, laolaltă cu Editura Universității de Vest din Timișoara, să strângă unele dintre materialele sale de presă din ultimii 15 ani în volumele cu titlul comun „Reportaje în alb”. În fapt, ele sunt acestea: – Reportaje în alb: oamenii care încep în fiecare dimineaţă a vieţii „Ziua Bolnavului“, prefața: Prof. Univ. Dr. Octavian Creţu şi Conf. Univ. Dr. Mădălin Bunoiu, Reportaje în alb: biserici – transplant – rânduri – sânge – gânduri – farisei, prefața: Prof. Univ. Dr. Octavian Creţu şi Conf. Univ. Dr. Mădălin Bunoiu, Reportaje în alb: tratat de empatie, cu mâini ciobite, prefața: Prof. Univ. Dr. Octavian Creţu şi Conf. Univ. Dr. Mădălin Bunoiu.
Pentru a ajunge la materialul din aceste volume, autoarea a folosit regula de viață pe care și-a creat-o și pe care a integrat-o și în meseriile pe care le îmbină, și care se suprapune pe a noastră: a păstra omul în condiții viabile. Dacă prima diplomă a ei este de laborant bio-chimist, chiar dacă apucă drumul Jurnalisticii, la facultate, își consolidează de atunci ideea care prinsese deja contur – găsim în reportajele ei din trilogie amintiri despre Războiul din Balcani, unde actualul doctor în filosofie Ramona Băluțescu, pe atunci studentă încă, era corespondent de front, dar care a decis să lase jos pixul atunci când, lângă ea, era de ajutat cu tărgile pentru răniți.
A lăsat pixul și a pus mâna pe telefoane, să creeze legături, atunci când un student la medicină se gândea la sinucidere, cum în România nu se făcea transplant de cord pulmon – material din volumul al doilea al acestei trilogii, pentru care jurnalista a luat premiul pentru cel mai bun reportaj medical din 2012, acordat de Colegiul Medicilor din România.
Nu doar a scris despre caravane medicale, dar le-a și organizat, lăsând pe ceva mai încolo reportajul, a dus proiectul profesorului univ. dr. Dorel Săndesc, prorectorul nostru pentru dezvoltare academică, de a se vorbi despre vaccinare în biserici, în timpul Covidului, dincolo de Timișoara, obținând acordul și participarea episcopilor și medicilor din Lugoj și Oradea pentru aceeași acțiune – la etapele căreia a și participat și despre care, ulterior, a scris (volumul al treilea).
Tot în timpul Covidului, nu doar a propus un studiu interesant Spitalului Municipal, dar a și participat cu sângele ei, inițial în partea neoficială a acțiunii, apoi în proiectul stabilit oficial.
(…)
Credem că aceste volume, cât și munca, întinsă pe ani, cuprinsă în ele, se constituie într-un sprijin neprețuit, primit de breasla medicală românească în general, și de medicina bănățeană în particular, din partea doamnei doctor Ramona Băluțescu, atât în încercarea noastră de a fi înțeleși de pacienți în demersurile noastre, dar și pentru a nu fi lăsați uitării cei care au fondat și au consolidat școli de gândire medicală în Banat.
De asemenea, drept adaos personal, vreau să menționez și că apreciez în mod aparte munca de cercetare în domeniul eticii medicale a doamnei doctor Ramona Băluțescu, care și ea apare în unele dintre articolele din al treilea volum, dar care are rădăcini într-o activitate a autoarei de peste un sfert de secol, și anume explicarea și sprijinirea donării de organe din România și prezentarea evenimentelor și specialiștilor transplantologiei românești.
Pentru aceste motive, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prin vocea mea, ca împuternicit al rectorului nostru, vă propune să acceptați spre jurizare aceste trei volume, înspre acordarea unuia dintre premiile oferite anual de către secția dumneavoastră – noi sugerăm acordarea Premiului Victor Babeș, din motive pe care le-am văzut enumerate deja în recomandarea distinsului nostru coleg, Prof. Univ. Dr. Sorin Ursoniu, șef al Catedrei de Sănătate Publică și Istoria Medicinei – dacă numele lui Victor Babeș stă cu cinste pe frontispiciul instituției noastre, ar fi o bucurie ca el să figureze și pe diploma premiului Academiei pentru un cercetător, jurnalist, scriitor și cadru didactic care ne-a închinat o atât de mare și deosebită parte din activitatea sa.”
De asemenea, cităm din recomandarea pentru Academia Română, în vederea premierii volumelor, semnată de conf. univ. dr. Carmen Pantiș, vicepreședinte al Colegiului Medicilor România, președinte al Colegiului Medicilor Bihor, șef Clinica ATI I la Spitalul Județean Oradea și coordonator regional de transplant:
„Trimit această recomandare ca sprijin pentru dna dr. Ramona Băluțescu, cercetător al Universității de Vest Timișoara, scriitor și jurnalist la Info Timișoara, precum și la Oradea Press și Timpolis. Prin prezenta, recomand ca cele trei volume semnate de dr. Ramona Băluțescu și apărute în anul 2023 la Editura Universității de Vest din Timișoara să fie acceptate spre evaluare și jurizare pentru Premiile Academiei Române, acordate de Secția de Științe Medicale.
(…)
O cunosc pe autoare, precum și scriitura ei din domeniul medical, de peste 15 ani, și ne leagă o colaborare deosebită, de la explicațiile pe care i le-am oferit jurnalistei pornind de la declararea morții cerebrale, obținerea acordului informat pentru donare de organe și țesuturi de la familia donorului și procedura de transplant, și până la a ajunge să fim, anual, colege de prezentări la o manifestare internațională de prestigiu pentru breasla anesteziștilor, „Cursul Internațional de Ghiduri și Protocoale în Anestezie, Terapie Intensivă și Medicină de Urgență”, la care există în fiecare an lucrări dedicate transplantologiei.
Preocupările autoarei au trecut de multă vreme de la a consemna simple date medicale – ea a ajuns, prin articolele sale și acțiunile sale, să creeze noi instrumente de înțelegere și comunicare atât pentru medicina generală, dar mai ales pentru domeniul în care activez eu, al donării de organe, la care România se află încă mult în spatele altor țări din Uniunea Europeană, atât ca legislație cât și ca rezultate. Ea a căutat și adus exemple concrete ale altor state, a creat legături între pacienți și cadrele medicale corespunzătoare, a adus exemple de vieți donori, receptori și activiști din domeniul donării de organe, a întovărășit echipe, de la declararea morții cerebrale și discuțiile cu aparținătorii, până la recoltarea și folosirea organelor noi pentru receptori, și după, în ani.
Nu îmi pot închipui istoria transplantologiei românești din ultimul sfert de secol fără articolele Ramonei Băluțescu, fără participările ei la congresele noastre, fără constatările ei, poate uneori deranjante, dar mereu oneste și logice, legate de problemele domeniului nostru. Mai mult, nu m-a mirat atunci când jurnalista a făcut astfel încât cele studiate pentru teza sa de doctorat în Filosofie Medfievală (la a cărei susținere am participat cu bucurie) să poată ajunge temeiul unei cercetări post-doctorale care să strângă laolaltă patru domenii care nu mereu stau tihnit împreună medicina, filosofia, religia și comunicarea, slujind tot donării de organe din România. Ideea este admirabilă și extrem de utilă lumii noastre: ne aflăm într-o țară creștină și mulți dintre cei ce ajung să poată semna un consimțământ de donare pentru apropiatul lor spun că îi preocupă aspectul religios al actului donării, unii dorind să consulte un preot. Aici intervine ajutorul oferit prin cercetarea de care spuneam: echipa UVT (din care face parte și profesorul și filosoful dr. Florin Lobonț) ținând conferințe și mese rotunde de un mare impact atât preoților din marile orașe ale vestului țării, cât și formatorilor de noi teologi de la universitățile de teologie, explicând din toate punctele de vedere, cu ajutorul invitaților lor, noțiunile de moarte cerebrală, donare și transplant.
Eu însămi am fost de mai multe ori sau invitată la conferințele ținute de dr Ramona Băluțescu, sau organizator, și certific înaltul standard academic la care s-au ținut acestea, și impactul pe care l-au avut asupra participanților. Sigur, există și articole de presă, precum și articole academice, pe care autoarea le-a publicat pe linia aceasta, dar există și vieți salvate efectiv, prin informarea și comunicarea remarcabile ale doamnei dr. Ramona Băluțescu. Forul Dumneavoastră este unul care prețuiește și premiază, anual, lucrări deosebite, care au atât calități științifice, dar și potențialul de a schimba ceva în medicina actuală românească, sau de a prezerva părți din medicina noastră de ieri. Articolele din cele trei volume ale Ramonei Băluțescu nu doar acoperă toate aceste puncte, pornind de la o remarcabilă și deosebită înțelegere a atâtor ramuri medicale, pe care le decodează cititorilor, dar avem aici și cercetare științifică, avem chiar propriile cercetări, alături de UMF, din timpul Covid-ului sau, din postura de cercetător UVT care-și valorifică munca și în presă, în zona transplantologiei. V-am scris cele de mai sus ca să pot argumenta și cum s-a ajuns la articolele din volumele autoarei – ele nu au fost niciodată doar rezoluții ale unor communicate de presă, ci s-au scris în urma unei munci enorme, întinsă pe trei decenii, de înțelegere, procesare și chiar soluționare a mai multor aspecte ale medicinei românești.
Nu știu să existe jurnalist care să fi lucrat cu o asemenea minuțiozitate, competență și determinare la explicarea și promovarea donării de organe și a transplantului, în România, și cred că îi cunosc pe toți cei care lucrează de măcar o vreme în domeniu
(…)
M-ar bucura ca noi, medicii, să putem să apreciem la valoarea pe care o au aceste scrieri și să răsplătim, cu ajutorul Dumneavoastră, printr-un premiu al Academiei Române, de la Secțiunea de Științe Medicale, pe care o conduceți ( va fi la latitudinea dumneavoastră care din ele se va potrivi cel mai bine) aceste volume consistente, remarcabile, care au făcut și fac un serviciu deosebit medicinei românești, atât în zona științifică, prezentând, explicând și chiar rezollvând, dar și istoriei medicinei din vestul țării, mai ales din Timișoara, prezervând.”
Menționăm că, la sfârșitul lui septembrie 2025, dr. Ramona Băluțescu a fost primită ca membru în Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, filiala Timișoara.
Prof. univ. dr. Florin Lobonț
