Revista presei – 21 aprilie 2023

Cele patru universități timișorene își vor prezenta oferta educațională, în cadrul unui eveniment unic, Târgul Educațional pentru Elevi ”ATU pentru educația ta”. Acțiunea face parte din seria de activități desfășurate în cooperare, pentru promovarea ofertei educaționale pentru anul universitar 2023-2024 pentru liceenii din județul Timiș și din regiunea de Vest a României, realizată de către Alianța Timișoara Universitară (ATU).

Târgul educațional pentru elevi „ATU pentru educația ta” se va desfășura în perioada 21-22 aprilie 2023, la Hotelul Timișoara (str. Mărășești nr. 1-3) în cadrul Convention Center, și va reuni oferta programelor de studii ale celor patru universități publice din Timișoara și vine în întâmpinarea dorinței elevilor de a se informa și a fi consiliați în alegerea viitorului parcurs de formare

Târgul educațional poate fi vizitat vineri, 21.04.2023, între orele 09:00-16:00, respectiv sâmbătă, 22.04.2023, între orele 10:00-13:00.

Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara așteaptă elevii, părinții și cadrele didactice pentru a-și prezenta programele de studii universitare pe care le organizează și oportunitățile pe care le oferă studenților.

Într-o perioadă în care toate universitățile își prezintă ofertele, în care târgurile educaționale sunt organizate în toate marile orașe, elevii aflați în anii terminali de liceu sunt puși în fața unor dileme: Ce universitate ar trebui să aleg? Ce oraș e mai potrivit pentru studenție? Ce specializare îmi poate oferi o carieră de succes?

Pentru a veni în sprijinul liceenilor, Universitatea Politehnica Timișoara, care își lansează campania de admitere în cadrul Târgului Educațional „Timișoara – ATU pentru educația ta”, ce începe vineri, 21 aprilie 2023, la ora 9:00, la Timișoara Convention Center (Hotel Timișoara), vine cu o serie de argumente.

Deja au fost demarate cursuri de pregătire pentru elevii de liceu, la arhitectură, matematică și chimie, utile atât pentru pregătirea bacalaureatului, cât și a admiterii la facultate, iar celor care le urmează nu li se solicită nici un angajament de a urma o facultate din cadrul UPT.

Situația infrastructurii sportive de la Timișoara e la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani. Din păcate, nici perspectivele de viitor nu sunt prea bune.

Viceprimarul Cosmin Tabără a anunțat că se vor face … ajustări la Sala Constantin Jude, singura locație decentă unde se pot găzdui evenimente sportive indoor, ajustări în vederea îndeplinirii unui criteriu minim în vederea găzduirii spectatorilor, Autorizarea la Incendii. În rest, ambele săli care ar fi putut oferi o perspectivă mai bună pentru astfel de locații, nu au niciun viitor cert. Este vorba despre sala ridicată de Universitatea Politehnica Timișoara, proiect din care primăria a dispărut, respectiv sala polivalentă, care se îngroapă în acte la București.

”Legat de sala sport Podeanu- e a UPT. Primăria, nu prin decizia mea, a ieșit acum 2 ani, nu mă întrebați de ce, nu m a întrebat nimeni. Cu excepția mea, pentru Polivalentă nu a mai mers nimeni la București. E gata prefezabilitatea, trecută de comisia CTE (n.r Comisia Tehnico-Economică) CNI (n.r. Compania Națională de Investiții), a fost în CTE la Ministerul Dezvoltării. Ne-au dat să rezolvăm câteva aspecte, tot ce a ținut de Serviciul Baze Sportive, în răspunderea mea e gata de ceva vreme, așteptam studiul de trafic pentru a obține avizul și a se trece la SF. Sper să se înțeleagă prioritizarea acestui aspect”,  a anunțat Tabără.

Documentor lansează la Timișoara o campanie de promovare pentru înființarea unui centru regional de film. West Romania Film Center va fi creat după modelul și experiența Viken Filmsenter din Norvegia.

Proiectul are două paliere: primul este crearea unui Fond Regional de Film, o alternativă la Centrul Naţional al Cinematografiei de la Bucureşti, al doilea, cu rolul de a face lobby, să atragă producători de film şi să le faciliteze toate condiţiile pentru ca ei să își dorească să filmeze în Banat și în zona de Vest.

„Filmele pompează o grămadă de bani în economia locală și promovează pe gratis regiunea respectivă. Acum, toţi producătorii mari de film care vin în România sunt orientați în jurul Bucureştiului. Comisia regională de film va trebui să convingă producătorii de film români şi străini să vină și să facă filme de lungmetraj, seriale de TV, clipuri sau filme documentare în regiunea de vest a României. Din punctul nostru de vedere, are câteva atuuri de jucat. Discutăm de arhitectură, zonă post industrială, decoruri, sunt mulți actori, suntem foarte aproape și de Ungaria – care este unul din marii jucători pe piața de producție internațională de film. Le ei se fac foarte multe producții. Avantajul e că se pot aduce foarte rapid echipamente din Ungaria, e mai simplu să aduci de acolo decât de la București, distanța și infrastructura e mai bună spre Budapesta. E castelul de la Hunedoara, orașe interesante, Timișoara, Arad, Reșița, Oradea. Depinde de subiectul filmului, dar e o versatilitate foarte mare”, declară regizorul Florin Iepan, directorul Asociației Documentor.

Aducerea unor echipe de filmare care, de cele mai multe ori, înseamnă peste o sută de persoane care stau în oraş mai multe luni ar însemna venituri considerabile pentru firmele care oferă servicii în zonă, ar aduce un beneficiu şi pentru industria creativă locală, un plus pentru turism și ar contribui la promovarea oraşului şi a regiunii.

Aflat într-o vizită de lucru în județul Bihor, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a fost astăzi, 20 aprilie, pe șantierul Parcului Științific și Tehnologic din Oradea.

Aceasta a fost susținut o conferință de presă alături de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, vicepreședintele Mircea Mălan și reprezentantul firmei de construcții, Călin Roman.

„Rețeta creșterii economice este creșterea productivității și, ca să creștem productivitatea, trebuie să investim în cercetare, dezvoltare și inovare. Noi ne bucurăm că anul acesta bugetul cercetării a crescut cu 70% față de bugetul de anul trecut, dar e foarte important ca aceste fonduri să fie direcționate către cercetarea cu transfer în economia reală. Acesta este scopul acestui Parc Științific și Tehnologic, acesta este scopul viitoarelor parcuri de specializare inteligentă care se vor finanța din fonduri europene și aceasta este direcția pe care o avem ca Guvern al României, să susținem cercetarea care face transfer în economia reală”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Reintroducerea învățământului pedagogic cu durata de 5 ani este propusă de Partidul Social Democrat (PSD), potrivit amendamentelor depuse. Dacă în proiectul Legii învățământului preuniversitar durata este de 5 ani, PSD propune și durata de 5 ani, conform documentului consultat de Edupedu.ro.

Art. 52. – „(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de patru, respectiv cinci ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.”, se arată în propunerea venită din partea PSD.

„Ce aș spune eu că trebuie să le fie transmis tinerilor: fă un lucru tu însuți, vezi ceea ce te interesează pe tine. Și cred că părinții se îngrijorează prea mult în legătură cu succesul copiilor lor”, crede Jean-Marie Lehn, laureat Nobel, despre tendințele din educația actuală. Părinții și, mai târziu, școala și universitatea „ar trebui să-i învețe pe copii să facă lucruri ei înșiși, să preia inițiativa”, iar când ajung studenți „să învețe să gândească pe cont propriu”, spune el într-un interviu acordat Edupedu.ro.

„Ce mi s-a întâmplat mie când eram student: profesorul ne ținea prelegeri, dar apoi mergeam să citesc cărți despre cele prezentate. Pentru că un profesor vorbește o oră și ceva, dar informațiile sunt mult mai extinse. Deci trebuie să preiei inițiativa, nu să aștepți să ți se livreze informații. Iar acest lucru este cu atât mai important acum, când avem aceste mașini”, comentează Jean-Marie Lehn în cadrul interviului, arătând spre telefonul mobil..

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este implicată în InIm Institute, parte a programului BEING care reprezintă o inițiativă internațională pentru sănătatea mintală a tinerilor.

Programul susține cercetarea și inovația în 13 țări și este găzduit de Grand Challenges Canada în parteneriat cu Fundația Botnar, United for Global Mental Health, Global Affairs Canada și National Institute for Health and Care Research.

Proiectul își propune să identifice organizațiile care se ocupă cu programe sau proiecte pentru sănătatea mintală a tinerilor, InIm inițiind formarea unui consorțiu, alături de Universitatea Babeș-Bolyai – prin Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, Global Development, Asociația de Psihoterapie Pozitivă, Evo Cariera, Observatorul Român de Sănătate, Federația Tinerilor Clujeni.

Elementul cheie al proiectului constă într-o cercetare menită să identifice nevoile și oportunitățile la nivelul întregului sistem din România și să implice principalii actori interesați de sănătatea mintală (organizații, grupuri formale și informale sau instituții-cheie), într-o acțiune amplă de dezvoltare a unui sistem pentru menținerea sănătății mintale.

Cultura companiei este din ce în ce mai importantă pentru angajaţi. Aceasta poate fi un factor decisiv pentru cei care se gândesc să renunţe la actualul loc de muncă, scrie CNBC.

Un sondaj realizat LinkedIn a arătat că marea majoritate, 87%, a profesioniştilor din generaţia Z ar fi pregătiţi să renunţe la locul de muncă pentru a lucra în altă parte dacă valorile noii companii ar fi mai strâns aliniate cu cele personale.

LinkedIn defineşte generaţia Z ca fiind cei născuţi între 1997 şi 2012, cei care sunt în prezent la sfârşitul adolescenţei sau în prima parte a tinereţii adulte.

„Generaţiile mai tinere, în special, vor să lucreze pentru companii acolo unde pot evoca schimbări şi unde pot face diferenţa”, a declarat Josh Graff, director general pentru EMEA şi LATAM la LinkedIn.

Sondajul, care se bazează pe 7.317 de respondenţi din Regatul Unit, Franţa, Germania şi Irlanda, a mai constatat că 59% dintre profesioniştii europeni nu ar lucra pentru o companie dacă valorile acesteia nu s-ar alinia cu cele personale. Pentru 55% dintre cei chestionaţi, o creştere de salariu nu ar fi suficientă pentru a-i convinge să rămână.

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a organizat recent conferinţa Smart Diaspora cu peste 1200 de participanţi din România, diaspora şi Republica Moldova. ‍Conf. univ. dr. Ladislau Cristian Andriș, de la Facultatea de Muzică şi Teatru a UVT, a coordonat unul din cele 38 de workshop-uri ale conferinţei. Iată câteva dintre concluzii în interviul oferit DW.