Marți, 25 mai a.c., a avut loc Simpozionul internațional cu tema „Libertatea de exprimare și de credință – dileme și esențe ale statului de drept”. Evenimentul a fost organizat în contextul campaniei de promovare a candidaturii României la Consiliul Drepturilor Omului al ONU pentru perioada 2023-2025, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe și sub patronajul Ministerului Educației Naționale, al Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Arhiepiscopiei Timișoarei și FoRB România.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către reprezentanții instituțiilor organizatoare care au subliniat importanța legislației internaționale și naționale în acest domeniu.
Astfel, Părintele Dr. Nichifor Tănase – consilier Eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei a transmis mesajul Înalpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului precizând că „Libertatea religioasă este un principiu care susține libertatea unei persoane, a unei comunități, în public sau în privat […]. Apologetul creștin Tertulian a fost primul scriitor creștin care se referă la termenul de libertas religionis. Edictul de la Mediolan (313) a garantat libertatea de religie în Imperiul Roman, conform cuvintelor Sfântului Apostol Pavel „acolo unde este duhul lui Dumnezeu, acolo este libertatea” (Corinteni, 3, 17), iar Nicolae Berdiaev ne arată cum libertatea creștină prezintă o componentă esențială a chipului lui Dumnezeu în om”.
În cuvântul său, Domnul Prof. Univ. Dr. Marilen-Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, a relatat următoarele aspecte: „Faptul că acest simpozion are loc astăzi demonstrează că indiferent de context viața merge înainte și este important să ne adaptăm tuturor încercărilor care ne stau în cale. Energia oamenilor și implicarea lor în activități diverse – în special în perioade incerte pentru societate – ne duce la confirmarea că omul sfințește locul!
Chiar dacă este în format digital, acest eveniment va fi unul de bun augur, un prilej bun pentru discuții și apropiere umană și poate contribui la găsirea de răspunsuri legate de libertatea de exprimare și de credință. La Universitate suntem conștienți că acum mai mult decât oricând putem contribui la menținerea și dezvoltarea unei societăți în care dorim să ne creștem copiii ca și mamă și tată. Cum? Prin educație!
Educația nu este un proces discret; nu este un proces de care să ne apucăm astăzi, să ne aducem aminte de el peste o lună și să-l finalizăm peste un an. Educația este acum și este permanentă; este un proces continuu cursiv; și acesta este motivul pentru care activitatea didactică educațională și de cercetare în domenii cât mai diverse nu poate și nu trebuie să fie întreruptă chiar dacă se schimbă modul de abordare al acesteia.
Felicit astfel organizatorii pentru curajul de a nu renunța la acest eveniment gândit cu mare grijă și pentru decizia de a valorifica tehnologia prin care apropierea oamenilor, a inimilor, a ideilor, este posibilă în această perioadă pe care o traversăm”.
Domnul Conf. Univ. Dr. Gabriel Bărdășan, prodecanul Facultății de Litere, Istorie, Teologie a transmis mesajul Doamnei Prof. Univ. Dr. Loredana Pungă – decanul acestei facultăți: „Această inițiativă a colegilor noștri din cadrul colectivului de la Teologie este răspunsul promt pe care la începutul acestui an calendaristic l-au oferit acestei inițiative venite din partea Ministerului Afacerilor Externe și din partea Ministerului Educației Naționale pentru a organiza în cadrul Universității de Vest diverse evenimente care pot sprijini această candidatură, iar răspunsul colegilor noștri teologi a fost unul rapid, și iată, astăzi se materializează prin acest eveniment pe care îl propun și la care cu siguranță, prin programul întocmit, se vor dezbate teme fundamentale pentru ceea ce înseamnă drepturile omului, libertatea de exprimare și libertatea de credință în general”.
La simpozion au participat ca invitați specialiști (în materia Dreptului civil, al Dreptului canonic și chiar al Istoriei bisericești) domnii Cătălin Raiu, Constantin Rus, Patriciu Vlaicu, Irimie Marga, Radu Zidaru, Mihai Constantinescu, Emanuel Tăvală, Ionescu Rareș, Marius Balan, Răzvan Perșa, Coriolan Dura, Emilian Roman, Tudor Budeanu, Traian Nojea, Ioan Cozma, Mircea Măran, Daniel Alic, Marius Andreescu, Florin Dobrei, Maximilian Pal și Cosmin Panțuru, care își desfășoară activitatea profesională fie în țară, fie în străinătate.
Cu toate că tema anunțată a fost una generală cu referire la libertatea de exprimare și de credință, aceasta a fost tratată diferențiat prin referatele prezentate care au clarificat aspecte privitoare la libertatea religioasă manifestată prin dispozițiile de drept comparat privitoare la relația dintre stat și religie, respectiv dintre stat și culte în diferite țări ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, țările musulmane și chiar africane; cu o retrospectivă în timp a manifestării acestei libertăți la românii din Banat, Serbia și Transilvania. De asemenea, libertatea de conștiință a fost privită ca dar al lui Dumnezeu și drept constituțional al omului, însăși predica rostită putând îmbrăca un aspect juridic ca o consecință a spațiului public sau privat în care ea este exprimată.
