EȘTI AICI:
Reprezentarea cu succes a Universității de Vest din Timișoara la conferința Hermann-Weber-Konferenz zur Historischen, Kommunismusforschung, Hannah-Arendt-Institut für Totalitarismusforschung, Dresda

Reprezentarea cu succes a Universității de Vest din Timișoara la conferința Hermann-Weber-Konferenz zur Historischen, Kommunismusforschung, Hannah-Arendt-Institut für Totalitarismusforschung, Dresda

În perioada 15-17 aprilie, doamna Cercetător Științific 1 dr. Hab. Arleen Ionescu a reprezentat Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie la conferința Hermann-Weber-Konferenz zur Historischen, Kommunismusforschung, intitulată On the relationship between violence, ideology and care in ‘total institutions’ under communist rule, organizată de Cercetător Științific dr. Udo Grashoff, Prof. univ. dr. Hab. Thomas Lindenberger și Cercetător Științific dr. Klára Pinerová, de Hannah-Arendt-Institut für Totalitarismusforschung (co-organizatori: Bautzner Straße Memorial, Bundesstiftung Aufarbeitung și Czech Academy of Sciences). Conferința s-a desfășurat doar pe bază de invitații ce au pornit de la expertiza invitaților dovedită prin publicații internaționale în reviste științifice de top și a discutat diverse programe de reeducare care au avut loc în perioada comunistă în Europa de Est, adunând câțiva dintre cei mai buni specialiști din lume pe această temă, îndeosebi pe cei care au discutat influența pedagogiei lui Anton Makarenko asupra programelor de reeducare din închisorile comuniste, mai ales cele destinate să reeduce tinerii. Participanții au fost din Albania, Cehia, Germania, Polonia, România, Statele Unite ale Americii, Ungaria, ariile lor de specializare incluzând istoria, antropologia, dreptul, studii literare, studii despre traumă și studii despre memorie. Colega noastră a fost singura invitată din România și universitatea noastră unica universitate din România reprezentată. Arleen Ionescu a prezentat lucrarea The Myths behind the Piteşti Reeducation Programme, în care a demonstrat că teza conform căreia programul violent din închisoarea din Pitești nu are legătură cu pedagogia lui Makarenko, așa cum a fost vehiculat de o serie de istorici timp de peste 35 de ani în România, fără dovezi că Eugen Țurcanu ar fi asimilat aceste învățături ale pedagogului rus. Makarenko nu a subscris la Stalinism și nici nu a devenit membru al Partidului Comunist, motiv pentru care de altfel colonia lui a fost desființată de regimul stalinist ce a invocat o violență care nu exista la nivelul la care rapoartele au prezentat-o. Programul violent de la Pitești care depășește prin gradul extrem de tortură aproape orice alt program similar de reeducare din Europa are alte surse pe care cercetătoarea le-a expus colegilor, totodată discutând modul în care memoria acestui eveniment al ororii a fost reprezentată în mărturiile victimelor și câteva narative filmice și muzeale, precum și comemorarea victimelor în social media.

Ideea întregii conferințe a fost clarificarea unor aspecte, revenirea la cercetări anterioare care s-au făcut mai mult pe baza mărturiilor victimelor, fără studierea documentelor care mult timp au rămas secretizate, astfel producându-se diverse hagiografii. Lucrările s-au desfășurat într-o dinamică impresionantă, cu peste 10 ore de prezentări și discuții pe zi, prima zi încheindu-se doar cu 2 ore înainte de miezul nopții cu prezentarea și comentarea filmului “Путёвка в жизнь” (Putyovka v zhizn / The Road to Life) care a fost realizat în URSS în 1931, acesta reprezentând ecranizarea volumuluilui Makarenko Poemul pedagogic (tradus în limba engleză ca The Road to Life). Locul ales, în fosta clădire în care a funcționat Securitatea în Republica Democrată Germană unde se află și fosta închisoare din Dresda a suscitat ulterioare discuții. Conferința s-a încheiat cu o vizită de lucru de 3 ore în fiecare încăpere și expoziție din clădire, unde mărturiile foștilor deținuți, documentele, filmele, obiectele ce au aparținut victimelor și victimizatorilor sunt memoria vie a acestor evenimente tragice din istoria totalitarismului asupra cărora trebuie să reflectăm și pe care nu trebuie să le uităm. Volumul care va reuni toate lucrările selectate va fi publicat în Anuarul Institutului în 2028 în limba germană.