Universitatea de Vest din Timișoara în colaborare cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Fundația Dacica, organizează în perioada 14-19 mai 2022 Școala non-formală de arheologie interdisciplinară din Valea Alunului, jud. Hunedoara.
Între activități se numără prelegeri, ateliere practice și vizite la obiectivele arheologice din zona Munților Șureanu și a Munților Metaliferi.
Beneficiarii evenimentului cultural-didactic vor fi studenții din anii întâi și doi, care au ales să se specializeze în arheologie la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, din cadrul Universității de Vest. Organizatorii urmăresc sporirea gradului de cunoștințe aplicate ale studenților, cu privire la civilizația dacică, modul de viață al dacilor și monumentele cele mai importante din zonă.
Coordonarea evenimentului este asigurată de Universitatea de Vest din Timișoara, iar pentru aplicațiile practice sunt prezenți și specialiști de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, și artiști neafiliați precum Emanuel Bezeriță, specializat în armament dacic.
Activitățile desfășurate cu studenții în cele șase zile de aplicații teoretice și practice cuprind:
Ziua 1:
Prima zi a Școlii non-formale de arheologie interdisciplinară din Valea Alunului, jud. Hunedoaraa debutat cu o drumeție la Cetatea dacică de pe vârful Piatra Roșie. Acest obiectiv a fost inclus, alături de alte cinci ansambluri de monumente antice pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Ghidajul a fost asigurat de către Dr. Dorel Micle și de studentul din anul II, George Cismaru, iar studenții din anul Universității de Vest au avut prilejul să experimenteze un prim contact cu o cetate dacică. Au descoperit pe rând pe rând structurile componente și tehnicile de construcție specifice ansamblurilor din Munții Șureanu. În același timp intervenția colegului lor mai mare a demonstrat nivelul de competențe acumulat pe parcursul primei ediții a evenimentului cultural-didactic.
Ziua 2:
A debutat cu prezentarea unuia dintre șantierele-școală ale Universității de Vest. Cercetarea de la Unip, în locul numit ,,Cetățuica” a reprezentat locul în care deslușit din tainele arheologiei și s-au format mai multe generații de studenți. Dr. Andrei Stavilă a punctat principalele repere ale sitului, marcând fiecare categorie de descoperiri, în funcție de epoca în care se încadrează, de tipul de complex arheologic și de obiectele reprezentative fiecăreia dintre ele.
După prânz, studenții au făcut cunoștință cu Emanuel Bezeriță, cunoscut și ca fierarul dac – Komakiza, care și-a pregătit atelierul unde a prezentat aplicat modul în care confecționau dacii armele. Studenții au putut să urmărească ,,pe viu” modul în care se realizează un cuțit curb, o așa-numită sica specifică panopliei războinicilor daci. Mai mult decât atât, activitatea a fost un bun prilej pentru o adevărată incursiune în arta și tehnica războiului la daci, cu exemplificarea tuturor armelor utilizate de daci în luptă. Prezentarea modului în care erau aruncate sulițele a făcut deliciul unei abordări unice în cadrul acestui proiect de arheologie experimentală și reenactment.
Activitățile didactice ale zilei s-au încheiat prin prezentarea unui alt șantier arheologic. Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și profesor asociat în cadrul Universității de Vest din Timișoara a prezentat stadiul cercetărilor și strategia abordată la Cetățuia de la Ardeu.
Ziua 3:
Cea de a treia zi a debutat cu o prezentare care a vizat o problemă terminologică dar și conceptuală: Putem vorbi de cetăți sau castele la daci? Susținută de Dr. I. V. Ferencz de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
Și pentru a înțelege mai bine ceea ce înseamnă structurile pe care obișnuim să le desemnăm ca fiind ,,cetăți dacice, Dr. Aurora Pețan, președintele Fundației Dacica, a prezentat un studiu de caz axat pe Cetatea Dacică de la Piatra Roșie.
Unul dintre elementele reprezentative ale reședințelor nobiliare dacice este așa-numitul ,,turn-locuință”. Ele pot să fie desemnate ca fiind ,,palatele” acelor timpuri. Din acest motiv s-a considerat utilă prezentarea unui studiu de caz al unei astfel de construcții. Domnul Dr. I. V. Ferencz a expus O perspectivă arheologică asupra unei locuințe aparținând unui nobil dac.
După pauza de prânz au fost fost susținute trei prelegeri. Prima dintre ele, susținută de Conf. univ. dr. Dorel Micle a abordat un subiect teoretic cu intenția de a clarifica concepte cum sunt cele de: Pluri, Inter și Trans-Disciplinaritate în arheologie și a continuat cu o a doua prezentare, în fapt un studiu de caz reflectând cercetările interdisciplinare întreprinse de Universitatea de Vest din Timișoara: Despre o fortificație uitată – Dobra Schants/Nuovo Fortino.Iar cea de a treia, susținută de domnul Drd. Sorin FORȚIU, a avut ca subiect deslușirea unor detalii cu privire la Concepția anticilor despre oikoumenē (i.e. lumea locuită).
