Revista presei – 19 aprilie 2023

În contextul unui deficit al cadrelor didactice, universitățile din Timișoara caută variante ca să poată aduce în fața studenților dascăli români care profesează în străinătate.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara spune că e deja o certitudine că vor fi cercetători români plecați în străinătate care, într-o formă sau alta, vor contribui la formarea studenților.

„Va fi o certitudine acest lucru, faptul că prin această zonă de online dispar criteriile teritoriale și regionale sau vecinătăți fizice. Suntem la un click distanță de fiecare cercetător și avem programe foarte multe dezvoltate prin care aducem profesori invitați, programe de teaching training, cercetători care să vină o săptămână, o lună, un an, pe o perioadă pe care și-o doresc și au posibilitatea, să se integreze în modul de predare și de cercetare al UVT. Și deja avem discuții punctuale cu astfel de cercetători care vor veni.”, a declarat Marilen Pirtea.

Trebuie totuși puse câteva lucruri la punct, admite Pirtea: „Un cercetător din Germania procură substanțele necesare în 5 zile, la noi în 5 luni prin proceduri birocratice. Cercetătorii au nevoie de următorul lucru: mai multă putere de decizie, mai multe resurse și mai puțină birocrație.”

Universitatea Politehnica din Timișoara are așteptări ca noua lege a educației să flexibilizeze condițiile de angajare ale cadrelor didactice în școală. Rectorul Florin Drăgan crede că antreprenorii sau cercetătorii care au plecat în străinătate ar avea o experiență relevantă de împărtășit studenților.

„Eu mi-aș dori să reușim să aducem în Politehnică oameni din diaspora care să țină ore sau activitate de cercetare. Mi-aș dori să avem două-trei personalități care să vrea să vină înapoi, dar asta va fi mai greu pentru că sunt și situații personale pe care nu ai cum să le rezolvi. Ne propunem acest lucru pentru că ei, provenind dintr-o altă cultură organizațională, nu pot decât să ne ajute. (…) La antreprenori – unul care are succes nu o să mai vină să predea. Ai și niște condiții, trebuie doctorat, el nu îl are, dar nici nu are răbdare. Pentru că a dezvoltat 3 afaceri și tot timpul e pe drum, fuge între ele, nu o să mai aibă timp să vină să mai țină un curs.”, a declarat pentru expressdebanat Florin Drăgan, rectorul UPT.

Îl cheamă Robert Chiș Ciure și este de loc din Zalău. Premiant dintotdeauna, îndrăgostit de filosofie. Astăzi este unul dintre cercetătorii români care a ales să părăsească țara ca să își poată dezvolta cariera.

După terminarea liceului, Robert a ales să urmeze cursurile Universității din București. Prima ieșire din țară a făcut-o, pentru studii, la 21 de ani. Astăzi, la 29 de ani, face cercetări în neuroștiință, dar nu în România, ci în Spania.

„Sunt absolvent de filosofie, am obținut un doctorat anul trecut la Universitatea din București, dar parcursul meu este oarecum atipic pentru un filosof. Am fost cu un grant Erasmus în Franța, după care, prin Institutul Cultural Român, am mers în Finlanda. Cu o bursă Fulbright, tot la doctorat, am mers în America, în laboratoare de neuroștiință. Acum lucrez ca neurocercetător la Center for Neurosicences and Ethics în Madrid și urmează un al doilea post-doctorat în New York.”, a povestit tânărul filosof.

„Nu o să mă ascund. A existat un zâmbet căzut atunci când lumea m-a întrebat de unde sunt și am răspuns că din România”

Robert ne-a dezvăluit și cum se împacă filosofia cu neuroștiința, dar și cum a fost primit în laboratoarele din străinătate.

„Cred că filosofia are un rol moderator față de neuroștiință, în multe sensuri. Filosofia oferă anumite instrumente conceptuale care organizează mai bine și fundamentează intuiții teoretice din neuroștiință care vin să explice anumite fenomene care pot fi puse într-un context experimental. Cred că există întotdeauna o gradație de la principii filosofice către principii empirice care pot fi, finalmente, testate prin experiment și mai ales în anumite probleme cum este cea a conștiinței de care mă ocup. Această interdisciplinaritate nu este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să existe un dialog și faptul că există oameni ca mine care au reușit să își obțină o poziție în laboratoare de neuroștiință, deși nu am pregătire per se neuroștiință, dar am demonstrat că pot vorbi la un anumit nivel de complexitate arată că lumea de azi e conștientă că barierele interdisciplinare sunt osmotice, permit tranziția reală, nu doar declarative, instituționale, cu bani dați unor oameni care nu vin dintr-un domeniu de specialitate, ci dintr-un altul, dar care pot contribui semnificativ.”, a explicat Robert.

Ultimul weekend al lunii aprilie aduce pe Domeniul Regal de la Săvârșin festivalul Suflet de România, eveniment care încurajează artizanii României să se conecteze la comunitate și ajută locuitorii acestei țări  să descopere micii producători locali, tradițiile și obiceiurile autentice ale satului românesc.

Evenimentul este inițiat de Profi pentru a încuraja comunitatea să se conecteze la valorile autentice, gusturile bune și tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală așa cum  e bine să fie cunoscută și de generațiile mai noi. Această inițiativă Profi este parte a acordului tripartit “Creștem Comunități”, semnat de către Familia Regală a României, Universitatea de Științele Vieții “Mihai I” din Timișoara și lanțul de magazine Profi  pentru susținerea producătorilor locali și conservarea artizanatului autentic și tradițional românesc.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a participat joi, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, la vizita de lucru la RESS - Renewable Energy School of Skills la Constanța.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în cadrul RESS sunt predate cursuri pentru calificarea şi recalificarea adulţilor, dedicate tehnicienilor care lucrează în industria energiei regenerabile, în special energia eoliană şi energia solară fotovoltaică.

În cei 14 ani de activitate, şcoala de la Constanţa a pregătit peste 10.000 persoane.

"Pregătirea de specialişti în domeniul energiei verzi şi în cel al noilor tehnologii este extrem de importantă pentru angajatori, pentru dezvoltarea economică a României, dar în primul rând pentru oameni. Fonduri europene au sprijinit dezvoltarea românilor şi continuăm această abordare strategică şi în exerciţiul financiar multianual 2021-2027. Concret, prin Programul Educaţie şi Ocupare investim 4,34 miliarde de euro în educaţie, formare şi calificare, sprijinirea tinerilor, persoanelor inactive, şomerilor de lungă durată şi categoriilor vulnerabile pe piaţa muncii.

Acest Program va asigura sprijin pentru aproximativ un milion de români pentru a deveni activi pe piaţa muncii, fiind pregătiţi şi în meseriile căutate pe piaţa muncii precum cele din domeniul energiei regenerabile, dar şi pentru alte domenii în care avansul tehnologic va duce la nevoia de specialişti", a punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

În perioada de programare 2014-2020, Programul Operaţional Capital Uman cu o alocare de 4,59 miliarde euro a asigurat finanţări în domeniu.

Dezbateri maraton pe amendamentele legilor educației, zilnic, între orele 9-21, de miercuri 19 aprilie, până joia viitoare, pe 27 aprilie, dacă Biroul Permanent aprobă solicitarea făcută de președinta comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero. Marți, 18 aprilie, este ultima zi în care mai pot fi aduse amendamente pe proiectele legilor Educației, în comisia pentru învățământ din Camera Deputaților. Potrivit calendarului stabilit inițial, votul în plen urma să aibă loc pe 26 aprilie. Dacă se aprobă solicitarea privind dezbaterile extinse, se va depăși termenul pentru vot cu cel puțin o zi. În cazul în care votul nu are loc vineri, pe 28 aprilie, cel mai probabil va fi pe 2 mai.

Președinta comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, a depus marți, o cerere la Biroul Permanent prin care solicită prelungirea programului de lucru pentru dezbaterile din comisie pe proiectele legilor Educației. Astfel, dacă Biroul Permanent aprobă cererea, vor fi dezbateri 12 ore pe zi, de miercuri 19 aprilie, inclusiv sâmbătă, 22 aprilie, până joi, pe 27 aprilie pentru discuții pe amendamente.

"Trăim vremuri complicate în care au loc transformări economice și sociale însoțite de reconfigurări profunde ale modelelor de business și proceselor de muncă. Crizele suprapuse actuale (conflictul din Ucraina, criza energetică, inflația, criza climatică, îmbătrânirea populației) reprezintă doar o parte, într-adevăr importantă, din cauzele acestor transformări. Ele sunt însă într-o mare măsură și rezultatul unui avans firesc al cunoașterii și tehnologiei și în special al transformării digitale.

Așadar, aceste transformări nu trebuie privite exclusiv ca fiind rezultatul nedorit ale unor evoluții și evenimente nefericite declanșate de factori adverși aleatorii ci în bună măsură și ca adaptare la schimbări evolutive ale societății umane. Îmbunătățirile tehnologice și modificările în funcționarea mecanismelor economice și ale societății sunt în cele din urmă răspunsul la provocările generate insuficiența resurselor, efectele perturbatoare tot mai puternice ale activităților umane asupra dinamicii ecosistemului planetar și dinamica populației.

Totuși, aceste procese au devenit tot mai accelerate în ultimii ani iar șocurile generate de pandemie și apoi de creșterea tensiunilor geopolitice și de război le-au amplificat impactul asupra economiei și societății.

De aceea efortul de adaptare este semnificativ și puternic resimțit de populație, inducând un stres suplimentar în funcționarea sistemelor și o presiune în plus pe termen scurt asupra resurselor (inclusiv financiare). Schimbările pe care le parcurgem, sunt percepute ca o presiune acută de către societate și mediul economic, fie pentru că sunt prea rapide, fie pentru că necesită o redesenare dificilă a modului în care ne obișnuisem să facem lucrurile până acum, sau pentru că pe termen scurt și poate chiar mediu implică costuri de tot felul. Adaptarea este însă necesară pentru că, în noile condiții, vechiul mod de a face lucrurile devine tot mai nesustenabil.

Românii trebuie să se aștepte ca extinderea proiectelor de inteligență artificială în societatea românească să aducă schimbări drastice, care depășesc imaginația, generate de revoluția digitală și de revoluția comunicării. Introducerea noilor tehnologii ale inteligenței artificiale în România va reprezenta însă un adevărat șoc cultural, care îi va lua pe nepregătite pe mulți dintre români, spune, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA).

• Într-un microserial dedicat inteligenței artificiale, Gândul prezintă opiniile unor specialiști din diverse domenii, pentru a putea să evaluăm mai bine avantajele și dezavantajele invadării vieților noastre cu AI (artificial intelligence).
• În primul episod, profesorul universitar doctor Mircea Dumitru, specialist în cognitive science (filosofia minții), a explicat geneza inteligenței artificiale și gradul ei de utilitate pentru ființa umană. Inteligența artificială, care se bazează în mare măsură pe metode statistice și pe învățare automată, nu poate înlocui deloc inteligența naturală a omului, pentru că nu poate avea o înțelegere profundă a limbajului, a sensurilor existențiale și a lumii din jurul nostru, susține Mircea Dumitru.
• În acest al doilea episod, explicațiile vin de la profesorul universitar Dumitru Borțun, specialist în studii de comunicare, care vorbește de impactul inteligenței artificiale asupra generațiilor trecute și asupra nativilor digital, de schimbările profunde pe care va aduce în societate.

România a avut o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022. Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% ♦ România face parte dintr-un grup al ţărilor UE în care rata de neocupare a locurilor de muncă în trimestrul al treilea al anului 2022 a fost mai mică de 2%, potrivit unui raport al fundaţiei Eurofound ♦ Documentul nu explică de unde vin aceste diferenţe, dar nu sunt decât două explicaţii: fie locurile de muncă, în România, de exemplu, nu sunt scoase pe piaţă pentru că sunt oferite la negru, fie oferta de muncă este foarte subţire ♦ În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori din ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.

Conferința Națională a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a avut loc la începutul lunii aprilie. În timpul ședinței a fost aleasă noua președintă a contabililor din România.

Conferința Națională a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a avut loc pe 4 aprilie, moment în care a fost aleasă și președinta instituției. Este vorba de Elena-Ecaterina Chivu, expert contabil, fost președinte al CECCAR Filiala Galați și membru în Consiliul superior al CECCAR. În timpul conferinței au fost votați și președintele Comisiei superioare de disciplină a CECCAR și noi membri care completează Comisia. În plus, a fost validată și înființarea a două noi structuri la nivelul CECCAR. Este vorba de Comitetul consultativ și Comitetul de audit.

„Să rămânem o profesie unită și puternică. Să rămânem întregi la suflet. Sunt un om de echipă care și atunci când nu mai poate, mai poate puțin. Vom lucra împreună pentru a promova în continuare buna imagine a profesiei noastre și a organismului profesional care o reprezintă.”, a declarat Ecaterina Chivu. În timpul conferinței a fost analizat și raportul de activitate al instituției din anul 2022. În plus, au fost aprobate și direcțiile de acțiune ale CECCAR pentru anul 2023.