Revista presei – 8 mai 2023

Universitatea de Vest din Timișoara vă invită să participați marți, 9 mai 2023, începând de la ora 18, la evenimentul de inaugurare al spațiului dedicat intersecției dintre artă, știință și tehnologie – UVT Art Center – aflat lângă Facultatea de Arte și Design (str. Oituz, nr. 4). Evenimentul este prilejuit de vernisarea în acest spațiu a instalației „Memory [OFF] Space”, într-o formă expozițională ce va putea fi vizitată timp de aproximativ trei săptămâni. Expoziția va fi deschisă în prezența autorilor, studenții doctoranzi și artiștii vizuali Cezara Pădurean, Bogdan Matei, Sânziana Gheorghe și Mihai Toth, din cadrul Facultății de Arte și Design a UVT.

Această expoziție pune în discuție tematica de ordin conceptual a memoriei în raport cu spațiul fizic și explorează, din punct de vedere estetic și morfologic, coordonatele care se pot trasa între spații tridimensionale și imagini bidimensionale.

La eveniment vor participa atât artiștii care formează echipa de creatori ai instalației „Memory [OFF] Space”, cât și reprezentanți ai conducerii UVT, ai Facultății de Arte și Design, prof. univ. dr. Camil Mihăiescu, decan al facultății, lect. univ. dr. Maria Orosan-Telea, curator și critic de artă, studenți, cercetători și artiști vizuali, precum și invitații acestora.

Mii de studenți din centrul universitar Timișoara, dar și alți tineri dornici de distracție și voie bună, sunt așteptați, în perioada 9 – 11 mai 2023, să participe la Zilele Studenților Timișoarei.

În anul Capitalei Europene a Culturii, Complexul Studenţesc din Timişoara va fi animat, timp de trei zile, de activităţi culturale, concerte, jocuri, activităţi sportive. Vor avea loc şi proiecţii de film în aer liber, dar şi tradiționala bătaie cu apă. Dintre capetele de afiș amintim concertele Carla’s Dreams, Șatra B.E.N.Z., DOC, Mario Fresh.

Evenimentul este organizat de Asociația Festivaluri pentru Tineri în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, având sprijinul Consiliului Județean Timiș.

Un lacas de cult din Timisoara devine si lacas de cultura. Sinagoga din Cetate este spatiu expozitional pentru lucrarile artistului Camil Mihaiescu. Traditia si inteligenta artificiala se intalnesc pe simeze, in picturi futuriste care au in centru spirala, laitmotivul expozitiei.

„Învârtindu-mă în jurul a ceva care sunt eu însumi și nu” este o expozitie personala si reflectă rezultatele cercetării artistice asupra relațiilor dintre arta vizuală și noile instrumente de inteligență artificială, ale autorului, Camil MIHĂESCU.

Expoziția este curatoriată și organizată de Universitatea de Vest împreună cu Comunitatea Evreilor din Timișoara.

Al  patrulea oraș ca mărime al Rmaniei și capitală a provinciei istorice Banat își strălucește lumina în 2023 – la propriu – în timp ce preia ștafeta drept Capitală Culturală Europeană . Primul oraș din Europa continentală care a introdus iluminatul stradal electric în 1884 sărbătorește cu o multitudine de concerte, expoziții și festivaluri sub sloganul „Iluminează-ți orașul!” O grădină verticală, iluminată, realizată de arhitecții MAIO din Barcelona, ​​va împodobi Piața Victoriei, unde, în 1989, scânteile Revoluției s-au aprins împotriva regimului lui Ceaușescu.

Cea de-a cincea ediţie a Bienalei Art Encounters din mai până în iulie va prezenta doi mari artistici la Muzeul Naţional de Artă Timişoara . Cea mai mare expoziție Constantin Brâncusi din ultimii 50 de ani va prezenta lucrări emblematice ale legendarului sculptor român din muzeele din întreaga lume, în timp ce retrospectiva Victor Brauner îl va saluta pe pictorul suprarealist de origine română, inclusiv lucrări de artă de la Centrul Pompidou. Măria artelor spectacolului uimește la Timișoara 2023 . Un amestec de jazz , festivaluri multi-arte , adunări de literatură cu laureații Nobel și sărbători ecologice cu sesiuni de plantare de copacisunt doar câteva dintre cele mai importante. Noile evenimente de artă media în jurul site-urilor istorice, cum ar fi Bastionul Maria Theresia din secolul al XVIII-lea sau Castelul Huniade din secolul al XV-lea, se adaugă la atracție” se arată în articolul celor de la Time Magazine

Lista intermediară a celor 29 de proiecte eligibile pentru dezvoltarea consorțiilor regionale de învățământ dual a fost publicată de Ministerul Educației. De menționat este că au fost acceptate 18 primăriile și 11 universități. Proiectele declarate eligibile au intrat în etapa a II-a de evaluare calitativă.

În total, 33 de proiecte au fost depuse. În listă apar și școli, doar că în dreptul lor sunt menționate alte apeluri, unitățile de învățământ fiind respinse. Eventualele contestații se pot transmite în format electronic, în perioada 05 mai – 10 mai 2023 (ora 23:59).

• Universitatea pentru Știinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi;
• Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău;
• Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București;
• Universitatea Politehnica din București;
• Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava;
• Universitatea “Ovidius” din Constanța;
• Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu;
• Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș;
• Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca;
• Universitatea Politehnica Timișoara;
• Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad;

Rectorii care sunt în funcție la intrarea în vigoare a noii legi a Educației pot să mai stea încă un deceniu la conducerea universităților. Cel puțin așa au decis deputații din Comisia pentru învățământ care au terminat de dezbătut legea învățământului superior. De asemnea, aceștia au mai decis introducerea unor amenzi pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări științifice, dar și introducerea unor excepții la normele de etică universitară.

Proiectul legii învățământului universitar mai precizează și că „În situaţia în care se dovedeşte că actul de studii s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului cadru de etică şi deontologie universitară‚ rectorul are obligaţia de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea acesteia/acestuia‚ conform prevederilor legale”. Acest lucru a fost criticat aspru de studenți, deoarece, conform legii 544/2004, instituția de învățământ superior are posibilitatea prescrierii plagiatului în tezele de doctorat într-un termen de un an, precizează Alianța organizațiilor studențești (ANOSR), care critică această prevedere și o consideră inacceptabilă și rușinoasă. La rândul lui, expertul în educație Mihai Maci spune că acest lucru reprezintă o banalitate absolută și că pune piedici în identificarea lucrărilor plagiate. „Contează foarte mult cine este plagiatorul și dacă are sau nu o funcție importantă. Este foarte greu să verifici toate lucrările de doctorat pentru a vedea cine plagiază și cine nu. Dacă o persoană a plagiat și peste cinci ani ajunge într-o funcție importantă, această condiție de prescriere a plagiatului este inutilă”, arată acesta.

Senatorii şi deputaţii PNL au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede înfiinţarea Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning „Învăţăm în România”.

„Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educaţiei. Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning ‘Învăţăm în România’, care includ programe şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor, din ţară şi din străinătate”, se arată în acest proiect de lege.

Potrivit acestuia, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării asigură profesorilor şi elevilor infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru accesarea bibliotecii şcolare virtuale, platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate.

În termen de 180 de zile de la operaţionalizarea bibliotecii virtuale şi a platformei şcolare de e-learning, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării va dezvolta capacităţi tehnice pentru ca acestea să fie a accesibile şi pentru elevii şi profesorii din afara frontierelor ţării, se mai arată în iniţiativa legislativ

Investițiile Continental din 2022 în România s-au ridicat la 180 de milioane de euro, iar în 2023 aveți în plan o sumă similară. Către ce proiecte s-au îndreptat banii de anul trecut și unde vor merge cei de anul acesta?

– Noi investim în fiecare an în centrele de cercetare – dezvoltare și în liniile de producție. Pe lângă acestea, în 2022 au fost și două elemente mai deosebite – inaugurarea centrului R&D din Timișoara și extinderea fabricii Continental Automotive, tot din Timișoara. În 2023 investițiile vor merge tot către cercetare – dezvoltare și linii de producție, dar va exista și o investiție mai vizibilă la uzina din Sibiu acolo unde vom extinde capacitatea.

– Sunt susținute aceste investiții și de statul român?

– Cele din 2022 au fost făcute din surse proprii, dar în 2023 vom avea un ajutor de stat pentru extinderea de la Sibiu.

– Cu 19.000 de angajați sunteți unul dintre cei mai mari angajatori din România și continuați recrutările. Însă odată trecerea la mașini electrice se estimează o reducere a angajaților din industria auto. Cum se vede această evoluție prin prisma Continental România?

– În cazul nostru, categoric, nu va exista o reducere a numărului de angajați odată cu electrificarea mașinilor. Continental deja nu mai dezvoltă și produce multe elemente pentru mașini cu ardere internă. La ContiTech mai facem câteva lucruri precum curele sau furtunuri, însă acolo vom reuși să facem o restructurare care nu va afecta numărul de locuri de muncă. Însă tot ceea ce cercetăm, dezvoltăm și producem este gândit astfel încât să poată fi folosit fie atât pentru mașini termice cât și electrice, fie strict pentru electrice. Deci, în privința angajaților nu vom fi afectați de electrificarea mașinilor.

Geoffrey Hinton, unul dintre părinții AI, a demisionat recent de la grupul Alphabet, proprietarul Google, și a estimat că Inteligenţa Artificială ar putea reprezenta o ameninţare mai puternică pentru umanitate decât schimbările climatice.

Geoffrey Hinton, cunoscut ca fiind unul dintre naşii inteligenţei artificiale”, a anunţat recent că a părăsit Alphabet, după un deceniu la firmă, spunând că doreşte să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca aceasta să-l afecteze pe fostul său angajator.

Munca lui Hinton este considerată esenţială pentru dezvoltarea sistemelor AI contemporane.

În 1986, el a fost coautor al lucrării fundamentale ”Learning representations by back-propagating errors”, o piatră de hotar în dezvoltarea reţelelor neuronale care stau la baza tehnologiei AI.

În 2018, Geoffrey Hinton primit Premiul Turing, ca recunoaştere a descoperirilor sale în cercetare. Dar acum se numără printre un număr tot mai mare de lideri tehnologici care îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila ameninţare reprezentată de AI, dacă maşinile ar obţine o inteligenţă mai mare decât oamenii şi ar prelua controlul planetei.

”Nu mi-ar plăcea să devalorizez schimbările climatice. Nu mi-ar plăcea să spun: ”Nu ar trebui să vă faceţi griji pentru schimbările climatice. Şi acesta este un risc uriaş. Dar cred că acest lucru ar putea ajunge să fie mai urgent”, a spus Hinton.

”Odată cu schimbările climatice, este foarte uşor să recomanzi ce ar trebui să faci: nu mai arde carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru asta nu este deloc clar ce ar trebui să faci”, a adăugat el, relatează News.ro, citând Reuters.