Revista presei – 9 februarie 2021

Vicepremierul Dan Barna a declarat luni, după consultările de la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene privind politicile pentru tineri și educație, că au fost identificate trei direcții principale de acțiune care pot beneficia de finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): incluziune socială , digitalizare și calitatea actului educațional.

• „1. Incluziune socială – pentru a reduce decalajele dintre rural și urban și asigurarea accesului la educație într-un mod echitabil tuturor copiilor.
• 2. Digitalizare – pilon esențial nu doar în perioada pandemiei. E necesar să ne raportăm la acest proces ca fiind unul care va crește accesul la o educație de calitate.
• 3. Calitatea actului educațional – să urmărească atât dezvoltarea educației non-formale, pentru a pregăti elevii pentru competențele din viitor, dar și îmbunătățirea învățământului formal”

Elevii au început școala de luni, în cele trei scenarii prezentate de autorități. Florin Cîțu a transmis în cursul dimineații un mesaj părinților și profesorilor. „Fac un apel către părinți: Să fie respinsabili!. Atunci când observăm simptome la copii, chiar de gripă, este recomandat să rămână acasă”, a spus premierul. În ceea ce privește cadrele didactice, Cîțu le-a transmis că este important să se vaccineze pentru că „este important pentru sănătatea lor și este important pentru sănătatea copiilor”.

Florin Cîțu, premierul României: După multe luni de zile, copiii merg din nou la școală, în cele trei scenarii pe care le-am prezentat deja. Este adevărat, cu multe restricții, și suntem foarte atenți să vedem cum evoluează situația.

Este foarte important să respectăm ceea ce președintele Iohannis a spus la începutul acestei pandemii – să purtăm mască tot timpul, să folosim dezinfectanți și să păstrăm distanțarea socială.

Este foarte important să vedem mesajele care vin în fiecare zi de la Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și depinde de noi toți să avem un an școlar fără probleme.

Vom face toate eforturile și vom monitoriza acest lucru și în școli, dar fără susținerea și fără implicarea părinților, acest lucru nu se poate face.

Și nu în ultimul rând fac un apel către profesori să se vaccineze. Este foarte important ca toți profesorii să se vaccineze. Este important pentru sănătatea lor, este important pentru sănătatea copiilor, este important pentru sănătatea tuturor celor care vin în contact cu acești copii. Și este important să avem un an școlar fără probleme.

Şefa Clinicii de Pediatrie din Târgu Mureş, profesor universitar doctor Cristina Oana Mărginean, susţine că este foarte important pentru elevi să meargă la şcoală, întrucât socializarea şi comunicarea sunt esenţiale, ea atrăgând atenţia asupra creşterii numărului cazurilor de depresie, atacurilor de panică, auto-vătămărilor şi chiar a suicidului în rândul copiilor, în urma restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

„Pentru copii este foarte important să meargă la şcoală pentru dezvoltarea şi formarea personalităţii acestora. Şi, în plus, dezvoltarea lui cognitivă şi abilităţile de comunicare, de învăţare şi tot ce înseamnă o dezvoltare complexă impun începerea şcolii. Un copil îşi câştigă toate aceste abilităţi dacă interrelaţionează cu ceilalţi copii, cu profesorii sau cu alte persoane. Aceştia trebuie să acumuleze noi cunoştinţe, să le aprofundeze, trebuie să intre în competiţie cu ceilalţi copii şi toate acestea sunt mult mai uşor de dobândit dacă ei merg la şcoală, la activităţi complementare (sport, muzică, activităţi în aer liber, etc) versus activităţi online. Socializarea şi comunicarea sunt esenţiale, fapt dovedit de creşterea depresiei, atacurilor de panică, a auto-vătămărilor şi chiar a suicidului; sunt studii care susţin o creştere de 9,3 – 33%. Nu este sănătos pentru copii să stea doar în faţa computerului, a televizorului; ei trebuie să comunice, să relaţioneze cu ceilalţi copii, să se joace, să râdă, să îşi facă prieteni, să aibă activităţi recreative comune, să îşi împărtăşească unele idei constructive, să lucreze în echipe. În plus, faptul că în ultimul an copiii nu au făcut sport, mişcare a dus la apariţia şi altor probleme de sănătate ca supraponderabilitate, afecţiuni nutriţionale, digestive, tulburări de statică. Recomand începerea şcolii”, a declarat dr. Cristina Oana Mărginean, care este şi prorector al Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş.

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe piața muncii, conform unui articol publicat de World Economic Forum.
Procentul presupune un efort semnificativ – nu doar din partea companiilor, ci și a guvernelor – pentru recalificare și perfecționare, efort pe care guvernele trebuie să-l sprijine dacă doresc să rămână în rândul economiilor competitive.

Pandemia a dus la o creștere de 5 ori a oportunităților de învățare oferite de angajatori pentru proprii lucrători și de 4 ori a numărului de persoane care au căutat din proprie inițiativă oportunități online de învățare.

Aceste eforturi trebuie accelerate, coorodnate și sprijinite de state, cu atât mai mult cu cât studiile OECD arată că angajații ale căror locuri de muncă prezintă un risc ridicat de automatizare rămân cu 30 de puncte procentuale mai puțin dispuși să participe la formare profsională și recalificare, în comparație cu cei care au joburi cu un risc scăzut de automatizare.

94% din liderii de afaceri estimează că angajații lor au nevoie de noi competențe

Dobândirea de noi abilități și perfecționarea sunt stringente, în contextul în care raportul “The European Double Up: A twin strategy that will strengthen competitiveness”, realizat de Accenture și lansat în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos, arată că firmele accelerează adoptarea tehnologiile digitale şi pun accent pe dezvoltarea durabilă pentru a ieşi mai puternice din criza COVID-19.

Potrivit cercetării, aproape jumătate (45%) dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor în ​​transformarea digitală şi în dezvoltarea durabilă.

Mai exact, 40% dintre respondenţii europeni intenţionează să facă investiţii mari în inteligenţă artificială, 37% intenţionează să facă investiţii mari în cloud, iar 31% îşi reechilibrează investiţiile pentru a se concentra mai mult pe modele de afaceri durabile.

În medie, companiile estimează că 40% din lucrătorii lor vor avea nevoie de cel mult șase luni pentru recalificare, iar 90% din liderii de afaceri se așteaptă ca angajații să acumuleze noi competențe.

„Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, menționează Factory 4.0 & Frames în „Analiza: Digitalizarea va aduce peste un milion de noi locuri de muncă în România, în următorii 10 ani”.

Creditul fiscal și facilitatea de tip “patent box – crearea de facilități pentru firmele care utilizează patente” au fost menționate săptămâna trecută, ca posibile măsuri de stimulare a cercetării, de noul ministru al cercetării și digitalizării, Ciprian Teleman, în discuții cu reprezentanți AmCham, după cum a anunțat Teleman într-un sumar al activității din ultima săptămână, publicat duminică noapte. În același sumar, el a anunțat membri noi în echipa ministerului: Oana Craioveanu de la Impact Hub și Cătălin Rizea, până acum director în mai multe companii.

Ministrul a mai spus că “împreună cu colegul meu, secretarul de stat Dragoș Ciuparu” a discutat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene despre cercetare și digitalizare în perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Luni, 8 februarie, Dragoș Ciuparu, secretar de stat pentru cercetare în Ministerul Educației și Cercetării din precedentul guvern, este singurul secretar de stat care figurează pe pagina echipei de conducere a noului minister.

În sumarul său, Ciprian Teleman a făcut trimitere la cel mai recent Index Bloomberg privind Inovarea. Acesta, dominat de Coreea de Sud, Singapore, Elveția și Germania, include România pe locul 32, tin totalul de 60 de țări luate în calcul. România este, însă, aproape de coada clasamentului (locul 57) la capitolul cercetare și dezvoltare și pe locul 50 la capitolul “Researcher concentration”, fiind trasă în sus de productivitate și folosirea înaltelor tehnologii.

Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.

În prezent, în universitățile austriece învață în jur de 1700-1800 de studenți români. „Numărul românilor care studiază în Austria este la jumătate de cel al tinerilor germani, dar comparat cu mărimea țărilor, e un număr considerabil”, e de părere Gerhard Volz, reprezentantul Agenției Austriece pentru Educație și Internaționalizare.